joi, 27 mai 2010
joi, 20 mai 2010
CAMPANIE COLECTARE HARTIE!!!!!
Caiete vechi, ziare, reviste, cartoane .... toate provin din natura. Haideti sa le folosim la maxim prin reciclare, sa nu mai sacrificam natura!
Cu mic cu mare sunteti asteptati sa aduceti hartie la Liceul Teoretic Recas.
Cu mic cu mare sunteti asteptati sa aduceti hartie la Liceul Teoretic Recas.
miercuri, 19 mai 2010
Weekend prelungit
LUNI, 24 MAI e LIBER!
Distractie placuta....si sa va incarcati bateriile pentru ultimele 3 saptamani de scoala
Distractie placuta....si sa va incarcati bateriile pentru ultimele 3 saptamani de scoala
luni, 17 mai 2010
duminică, 16 mai 2010
vineri, 14 mai 2010
miercuri, 5 mai 2010
marți, 4 mai 2010
Localizare geografica
LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
În aprilie 2004, judeţul Timiş s-a îmbogăţit cu un nou oraş – Recaş. Recaşul este situat la o distanţă de circa 23 km de Timişoara şi 37 km de Lugoj, pe drumul judeţean DN6 (european E70) şi magistrala feroviară 900 Timişoara – Bucureşti. Oraşul are acces şi la aeroportul internaţional Timişoara, aflat la 23 km distanţă.
Coordonatele geografice ale localităţii sunt 45°48´5´´ latitudine nordică şi 21°30´48´´ longitudine estică. Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 229, 88 km², unde predomină câmpia – Câmpia Lugojului – o câmpie golf la poalele Dealurilor de Vest şi a unor coline însorite, cu o înălţime maximă de 103 m peste nivelul mării. Clima este temperată de tranziţie, cu o uşoară influenţă mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi, cu precipitaţii ce satisfac cerinţele agriculturii şi cu vânt dominant din nord. Teritoriul oraşului este traversat la sud de râul Timiş şi de canalul Bega.
Zona este cunoscută în special pentru calitatea vinurilor sale. În ultimii ani activitatea economică a început să se diversifice.
Informaţii generale
Aşezare
Recaşul este situat la o distanţă de circa 23 km de Timişoara şi 37 km de Lugoj, pe drumul judeţean DN 6 (european E 70) şi magistrala feroviară 900 Timişoara – Bucureşti. Oraşul are acces şi la aeroportul internaţional Timişoara, aflat la 23 km distanţă.
Coordonatele geografice ale localităţii sunt 45°48´5´´ latitudine nordică şi 21°30´48´´ longitudine estică.
Vecini
Oraşul Recaş se învecinează cu satele aparţinătoare: Izvin, Herneacova, Petrovaselo, Bazoşu Vechi dar şi cu Şuştra – aparţinătoare de comuna Topolovăţu Mare.
Suprafaţă
Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 229, 88 km².
Populaţie
Ultimele date statistice arată o populaţie de 8.560 locuitori, cu o densitate de 37,41 locuitori/ km². Este un exemplu de diversitate etnică, aici trăind români, maghiari, sârbi, croaţi, germani, rromi şi alte naţionalităţi.
Localităţi
Oraşul Recaş are şase sate aparţinătoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoşu Vechi şi Nadăş.
Relieful
Se caracterizează prin predominarea câmpiei – Câmpia Lugojului – o câmpie golf la poalele Dealurilor de Vest şi a unor coline însorite, cu o înălţime maximă de 103 m peste nivelul mării.
Clima
Este temperată de tranziţie, cu o uşoară influenţă mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi, cu precipitaţii ce satisfac cerinţele agriculturii şi cu vânt dominant din nord.
Cursurile de apă
Teritoriul oraşului este traversat la sud de râul Timiş şi de canalul Bega.
Obiective turistice
Edificii religioase
Biserici ortodoxe române în Recaş (1924), Izvin (1786), Nadăş (1901, biserica de lemn - sec.al XVIII-lea), Bazoş (1910), Stanciova (1927, capelă) şi Herneacova (1870); biserica ortodoxă sârbă din Petrovaselo; biserica greco-catolică din Izvin; biserici romano-catolice la Recaş (1918) şi Bazoş (1933); biserici baptiste în Recaş, Izvin şi Bazoş; biserica penticostală în Recaş. Manifestările cultural-religioase care se desfăşoară cuprind: Ruga în localităţile: Izvin (a doua zi după Sfintele Paşti); Bazoş (la o săptămână după Sfintele Paşti); Petrovaselo şi Stanciova (6 mai); Recaş (de Rusalii); Nadăş (25 iunie) şi Herneacova (26 octombrie - Sf. Dumitru). Ruga romano-catolică în localitatea Recaş: croaţi (24 iunie), maghiari (15 iulie), germani (1 octombrie).
Edificii culturale
Monumentul eroilor căzuţi la datorie în Primul şi Al Doilea Război Mondial în localităţile Recaş, Bazoşu Vechi şi Izvin, iar la Petrovaselo plăci comemorative ale eroilor din Primul şi Al Doilea Război Mondial.
Oraşul Recaş se poate mândri cu Casa de Cultură „Ion Cojocar“ din Recaş, Muzeul de Istorie din Recaş, Biblioteca Orăşenească din Recaş, dar şi cu cămine culturale la Bazoş, Herneacova şi Petrovaselo.
Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale
Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:
DN 6 Recaş – Izvin = 4 km;
DC 147 Recaş – Bazoş = 9 km;
DC 75 Recaş – Petrovaselo = 6 km;
DJ 609E, DC 66 Recaş – Herneacova = 8 km;
DJ 609E, DC 66 Recaş – Stanciova = 14 km;
DJ 609 E, DC 66, 68 Recaş – Nadăş = 15 km.
În aprilie 2004, judeţul Timiş s-a îmbogăţit cu un nou oraş – Recaş. Recaşul este situat la o distanţă de circa 23 km de Timişoara şi 37 km de Lugoj, pe drumul judeţean DN6 (european E70) şi magistrala feroviară 900 Timişoara – Bucureşti. Oraşul are acces şi la aeroportul internaţional Timişoara, aflat la 23 km distanţă.
Coordonatele geografice ale localităţii sunt 45°48´5´´ latitudine nordică şi 21°30´48´´ longitudine estică. Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 229, 88 km², unde predomină câmpia – Câmpia Lugojului – o câmpie golf la poalele Dealurilor de Vest şi a unor coline însorite, cu o înălţime maximă de 103 m peste nivelul mării. Clima este temperată de tranziţie, cu o uşoară influenţă mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi, cu precipitaţii ce satisfac cerinţele agriculturii şi cu vânt dominant din nord. Teritoriul oraşului este traversat la sud de râul Timiş şi de canalul Bega.
Zona este cunoscută în special pentru calitatea vinurilor sale. În ultimii ani activitatea economică a început să se diversifice.
Informaţii generale
Aşezare
Recaşul este situat la o distanţă de circa 23 km de Timişoara şi 37 km de Lugoj, pe drumul judeţean DN 6 (european E 70) şi magistrala feroviară 900 Timişoara – Bucureşti. Oraşul are acces şi la aeroportul internaţional Timişoara, aflat la 23 km distanţă.
Coordonatele geografice ale localităţii sunt 45°48´5´´ latitudine nordică şi 21°30´48´´ longitudine estică.
Vecini
Oraşul Recaş se învecinează cu satele aparţinătoare: Izvin, Herneacova, Petrovaselo, Bazoşu Vechi dar şi cu Şuştra – aparţinătoare de comuna Topolovăţu Mare.
Suprafaţă
Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 229, 88 km².
Populaţie
Ultimele date statistice arată o populaţie de 8.560 locuitori, cu o densitate de 37,41 locuitori/ km². Este un exemplu de diversitate etnică, aici trăind români, maghiari, sârbi, croaţi, germani, rromi şi alte naţionalităţi.
Localităţi
Oraşul Recaş are şase sate aparţinătoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoşu Vechi şi Nadăş.
Relieful
Se caracterizează prin predominarea câmpiei – Câmpia Lugojului – o câmpie golf la poalele Dealurilor de Vest şi a unor coline însorite, cu o înălţime maximă de 103 m peste nivelul mării.
Clima
Este temperată de tranziţie, cu o uşoară influenţă mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi, cu precipitaţii ce satisfac cerinţele agriculturii şi cu vânt dominant din nord.
Cursurile de apă
Teritoriul oraşului este traversat la sud de râul Timiş şi de canalul Bega.
Obiective turistice
Edificii religioase
Biserici ortodoxe române în Recaş (1924), Izvin (1786), Nadăş (1901, biserica de lemn - sec.al XVIII-lea), Bazoş (1910), Stanciova (1927, capelă) şi Herneacova (1870); biserica ortodoxă sârbă din Petrovaselo; biserica greco-catolică din Izvin; biserici romano-catolice la Recaş (1918) şi Bazoş (1933); biserici baptiste în Recaş, Izvin şi Bazoş; biserica penticostală în Recaş. Manifestările cultural-religioase care se desfăşoară cuprind: Ruga în localităţile: Izvin (a doua zi după Sfintele Paşti); Bazoş (la o săptămână după Sfintele Paşti); Petrovaselo şi Stanciova (6 mai); Recaş (de Rusalii); Nadăş (25 iunie) şi Herneacova (26 octombrie - Sf. Dumitru). Ruga romano-catolică în localitatea Recaş: croaţi (24 iunie), maghiari (15 iulie), germani (1 octombrie).
Edificii culturale
Monumentul eroilor căzuţi la datorie în Primul şi Al Doilea Război Mondial în localităţile Recaş, Bazoşu Vechi şi Izvin, iar la Petrovaselo plăci comemorative ale eroilor din Primul şi Al Doilea Război Mondial.
Oraşul Recaş se poate mândri cu Casa de Cultură „Ion Cojocar“ din Recaş, Muzeul de Istorie din Recaş, Biblioteca Orăşenească din Recaş, dar şi cu cămine culturale la Bazoş, Herneacova şi Petrovaselo.
Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale
Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:
DN 6 Recaş – Izvin = 4 km;
DC 147 Recaş – Bazoş = 9 km;
DC 75 Recaş – Petrovaselo = 6 km;
DJ 609E, DC 66 Recaş – Herneacova = 8 km;
DJ 609E, DC 66 Recaş – Stanciova = 14 km;
DJ 609 E, DC 66, 68 Recaş – Nadăş = 15 km.
Istoric Recaș
Recaş este un oraş în judeţul Timiş, Banat, România. A primit statutul de oraş în aprilie 2004. Recaşul are o populaţie de aproximativ 8.560 locuitori şi este un exemplu de diversitate etnică, aici trăind împreună români, maghiari, sârbi, croaţi, germani (şvabi) şi romi. Oraşul Recaş are şi 6 sate aparţinătoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoş şi Nadăş.
Istoricul localitatii
Prima atestarea a localităţii provine din cronici feudale datate în 1319. De-a lungul timpului Recaşul a fost pe rând domeniu feudal, cetate, târg de care aparţineau 15 sate, a fost sub administraţie turcească, austriacă, maghiară şi română. În istoria Recaşului există câteva perioade distincte:1318 – 1552 – domeniu feudal, cetate, târg (de care aparţineau 15 sate);1552 – 1716 – administraţie turceacă, perioadă în care ştirile lipsesc, negăsindu-se traduceri);1716 – 1778 – administraţie austriacă;1778 – 1921 – administraţie maghiară, comitatul de Timiş.1922 – 2004 – comună iar din 2004-Recas devine oras
Din anii 1784-1786, datorită procesului e colonizare a Banatului, au început să se stabilească populaţii germane. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX Recaşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viaţa socială şi economică din zonă (reşedinţă de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepţie).
În 1894 a fost construita fabrica de caramidă cu 100 de angajati iar în anul 1902 a apărut primul ziar german "Temesrekaser Zeitung".
În perioada interbelică Recaşul dispunea de şcoală primară, şcoală confesională catolică, cazinou, asociaţia pompierilor, cerc agricol german, cluburi sportive
In prezent,Recas este infratit cu Lecce şi Pontecurone – Italia, Saint Berthevin – Franţa si Kovaciţa – Serbia.
Stema simbolică reprezintă strugurele, floarea soarelui, spicul de grâu. Recaşul va avea o nouă stemă: două mâini împreunate, înconjurate de steluţe reprezentând satele aparţinătoare, strugurele - zona viticolă, şi calul - herghelia de la Izvin
Domenii de activitate:
Economie
Viticultura
Cel mai vechi document scris despre viile Recasului este datat din 11 Noiembrie 1447, fiind un act prin care Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpara viile de la Ioan si Ecaterina Magyar pentru 32 florini unguresti de aur.
Incepand din 1772 si pana in 1786 au emigrat in regiune, de buna voie sau datorita saraciei, un numar impresionant de Svabi, locuitori din Bavaria, din zona Ulm, zona in care se vorbea dialectul Scwaben
In prezent, Compania „Cramele Recas” deţine 750 hectare de viţă-de-vie şi deţine în portofoliu branduri de vinuri precum Fetească Neagră, Legend of Transylvania, La Putere, Te iubesc mult şi Scwaben Wein. Ele sunt principala atractie a Recaşului aflate pe traseul turistic „Drumul vinului” şi care dispun de magazine de prezentare, o sală de degustare aflată la 9 m sub pământ, sala de vinotecă şi sala barrique.
Viata social-culturala
Casa de Cultura Ion Cojar cuprinde utilitati precum sala de spectacole cu o capacitate de 400 locuri, spatiu expozitional, sala de conferinte si de lectura precum si biblioteca oraseneasca ce ofera cititorilor sai aproximativ 15.000 volume in limbile romana, germana, maghiara, sarba, franceza si engleza.
Muzeul de Istorie, infiintat in septembrie 1987, sub forma unei expozitii permanente, a fost reorganizat si redeschis in anul 2002. In prezent cuprinde urmatoarele sectii: Istorie, Etnografie, Arta si Sport.
Exista o formatie de pompieri voluntari infiintata in 1880.
Formatia de pompieri voluntari infiintata in 1880– astazi Serviciul de urgenta comunitar al orasului Recas
Formatia de pompieri este patronata de Sf. Florian si a fost infiintata in anul 1880.
Bravi comandanti:
1880 – Dostel Ferencz
1925 – Marschatzky Iohan
1933 – Iohan Jdiarsky
1942 – Iuliu Schutz
1955 – Cheveresan Matei
1958 – Kohaida Desideriu
1960 – Suman Viorel
1997 – Varga Ioan
2002 – Miklos Bela
2010 – Szavuli Balazs
Presedinte de onoare al formatiei de pompieri a fost dr. Iosif Stitzl.
In Recas a existat scoala de pompieri.
In anul 1957 si 1958 formatia de pompieri a obtinut locul 1 pe raionul Timisoara. Intre anii 1963-1966-1967 titlul de formatie voluntara fruntasa in Banat. In prezent formatia voluntara de pompieri este una din formatiile fruntase din judet
Dintre formatiile culturale active amintim Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii Ortodoxe, Ansablul sarbesc de dansuri Sveti George din Stanciova, Fanfara germana „Rekaser Blasmusik”
Anual se organizeaza numeroase evenimente culturale – „Ziua orasului Recas”, Ruga Recasului si a fiecaruia dintre localitatile apartinatoare, Zilele Toamnei si alte manifestari legate de traditia viticola, serbari religioase si ale diferitelor grupuri etnice.
O manifestare culturala deosebita, de data recenta este Festivalului Internaţional de Folclor “Toţi diferiţi, toţi din Banat”,prima editie avand loc in 2008 si care a reunit pe pământ românesc ansambluri artistice din Republica Serbia şi din România. Climatul politic favorabil a făcut ca cele două comunităţi să se cunoască şi să identifice valori comune în ceea ce priveşte folclorul, tradiţiile, educaţia şi cultura specifică fiecărui popor.Născut în urma parteneriatului dintre localităţile Recaş şi Kovacica proiectul „Toţi diferiţi, toţi din Banat” şi-a propus reabilitarea de infrastructură şi organizarea unui eveniment cultural prin care să se promoveze valorile multietnice din banatul de ambele părţi ale frontierei.
Proiectul implementat de Primaria Orasului Recaş a fost finanţat prin Programul de Vecinătate România- Serbia 2004-2006 avand o valoare totală de 525.430 euro.
O alta atractie a localitatii este terenul de golf al Asociatiei Sportive "Club Tite Golfresort" din Recaş se întinde pe o suprafaţă de 34 de hectare. Acesta este al treilea din ţară omologat la standarde sportive internaţionale, după cele de la Pianu de Jos în judeţul Alba şi de la Breaza, „Lac verde". Terenul are nouă trasee, pe care pot juca simultan 36 de personae
Invatamantul la Recas- istoric
Invatamantul ilustreaza si el caracterul plurietnic al localitatii. Inceputurile lui in Recas sunt plasate in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Inca din 1767 este prezent Igancz Schmidt - invatator german. In1779 - existau 2 invatatori germani iar1803 a fost infiintata scoală germana independenta.
1838 - erau angajaţi invatatori care predau in limba maghiara
1843 - se reconstruieşte scoală germana; invatatori Iohann Gros si Paul Valkov
1853 - a fost creat post de invatator şocat
Intre 1838 – 1958 in Recas se vorbeste despre scoala croata, germano – croatata, croato – maghiaro – romana.
1853 - a fost finalizata construcţia scolii germane
Cele 2 secţii ale scolii erau frecventate de 447 de copii. La scoală germana era invator principal Iohann Gros si Eduard Herienberger . Clasele din ciclul inferior erau frecventate de 125 de baieti si 112 fete. In clasele superioare erau 59 de baieti si 34 de fete. La secţia ilirica (socati) erau inscrisi 87 baieti si 30 de fete. Invatator era Paul Valkov.
1855- a murit invatatorul principal Iohann Gros - locul sau a fost luat de Iosif Geml (fiul lui a devenit ulterior primarul Timişoarei)
1856- Primaria construieşte un etaj pentru clasele şocaţilor. A fost angajat al II-lea invatator şocat — Iohan Ivanovics - dupa moartea sa, invatator a fost Kaplan Iles Turchanyi.
1864 - Ferdinand Decsov a fost numit invatator iliric secundar. Acesta a demisionat dupa scurt timp, cele doua clase au fost comasate si au fost numite provizoriu un preparandist de invatator originar din Recas - Mathias Jankulov.
In 1869 in Recas s-a infiintat scoala confesionala “ilirica” intretiunuta de autoritatile locale.
1869 - Scoală Publica Catolica a fost declarata scoală confesionala, a fost infiintata catedra şcolara si prima comisie şcolara. Elevii trebuiau sa citească, sa scrie si sa socotească in limba maghiara. Inspectorii şcolari verificau trimestrial şcolile.
1869 - 1885 - Caseria comunei intretine scoala. Comuna sistează aceasta activitate la ordine primite de sus.
1872 - invatator german principal Ernest Szakolczay a fost primul invatator care a adunat date din istoria Recasului, le-a dictat copiilor, a făcut drumeţii cu elevii. Invatator german secundar a fost Arnold Alexander Vogl. Totodata din marturiile unui invatator din acel an aflam urmatorul lucru “ croatii aveau 2 scoli cu 4 clase si germani aveau de asemenea 2 scoli”,conform Nicolae Stoicescu in “Bibliografia localitatilor si monumentelor medievale din Banat”
In 1873 atat scoala croata cat si cea germana desi confesionale sunt intretinute de autoritatile locale.
In 1885 autoritatile locale au inceput sa micsoreze contributiile banesti pentru intretinerea scolilor si plata invatatorilor
1894 - a fost construita grădiniţa, prima educatoare primeşte de la primărie un salariu de 500 de florini pe an, iar supraveghetoarea 125 de florini, salariul învăţătorului secundar la scoală era intre 126 si 150 guldeni plus 36 masuri de cereale. 1894 - se dorea Etatizarea scolii confesionale. 1896 - apare scoală de ucenici si meserii 1900 - se infiinteaza scoală maghiara
La sfarsitul primului deceniu al secolului XIX din cauza numarului mic de copii, scoala croata se uneste cu cea germana. Intre timp se infiinteaza in Recas si scoala primara maghiara.
1908 - din cauza menţinerii scolii confesionale se isca o lupta intre primărie si parohie. Ministerul maghiar al cultelor obliga primăria sa primească scoală confesionala si invatatorul. Învăţătorii scolii erau Iulius Schimdt, Iohann Agnes, Eugen Csorany. Director si invatator Viktor Bonomi.
1912 - se infiinteaza Asociaţia de instruire autodidacta a Recasului
1920 - se desfiinţează Scoală maghiara si se transforma in scoală romaneasca director Simon Milosav, invatatori Iohann Ondreikovics, Ernst Gal.
In anii `30 scoala primara era de 7 clase si depindea de rezultatele la invatatura. De obicei fetele abandonau dupa clasa a IV a. Functionau clase simultane I – IV, clasa croata, clasa maghiara, clasa romana,iar germanii aveau scoala separata – “scoala cu etaj” ( in spatele biserici catolice ).
In 1933 se desfinteaza clasa croata, dar se va redeschide in 1935 sau 1936. Dupa aproximativ un an raman doar clasele I – IV, limba croata. Cladirea scolii se afla langa parc, vis-à-vis de parohia bisericii catolice. Anii 1958 – 1959 se pare ca sunt ultimii ani in care mai functioneaza scoala croata. De acum copii invata la scoala romana de stat, invatamantul de 8 clase.
In 1960 se infiinteaza liceul la Recas, clasele IX – XII. Scoala functioneaza in 3 cladiri diferite. Ciclul primar in “ scoala veche” si aproximativ pe locul actualei sali de sport unde exista o cladire. In cele 2 cladiri care se aflau in aceeasi curte invatau copii, clasele I – IV. Gimnaziul functiona in “scoala cu etaj” in spatele bisericii catolice. Tot acolo era o mica sala de sport. Cladirea liceului se afla langa parc. Incepand cu anul scolar 1976 – 1977 functioneaza “scoala noua” si alaturi de ea “scoala veche” din aceeasi curte. Absolventii clasei a X a din 1977 pleaca pentru treapta a II a de liceu la liceele din Timisoara pentru ca la Recas se defiinteaza liceul.( Ministrul invatamantului la vremea aceea era Suzana Gidea. A fost desfiintat atunci invatamantul liceal din mediul rural). Cu toate eforturile directorului din vremea aceea , domnul Ilie Statie si cu toate ca scoala oferea toata conditiile pentru invatamantul liceal ( 24 Sali de clasa, 3 laboratoare moderne la vremea accea : chimie, fizica, biologie )invatamantul liceal a fost desfiintat. Raman 8 clase plus treapta I de liceu agricol. Ultima promotie de clasa a XII a, a fost aceea din 1978. Liceul s-a reinfiintat dupa revolutia din 1989
Miscarea sportiva
In Recas a existat o miscare sportive cu care localitatea se poate mandri. Aici a existat din 19? Clubul atletic, practicandu-se si handball sau fotbal. Atletismul afost ramuracea mai prolifica,dand atleti campioni nationali .Cel mai important este Francisc Nemes care a obţinut de mai multe ori titlul de campion al României la 400m plat; a fost vicecampion balcanic la 400 m plat; a făcut parte din Lotul Olimpic al României şi a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936. A alergat in seriile probei de 400 m plat
Galeria oamenilor de seamă Recas, jud. Timis
Ion Cojar
În cea mai frumoasă constelatie a cerurilor de iarnă, (9.01.1931) la Recas, a văzut lumina zilei, cel căruia destinul i-a hărăzit un drum deosebit în viată si i-a purtat pasii departe de locurile natale. A fost actor, regizor, director la Teatru Mic din Bucuresti (1969-1972), director general al Teatrului National I L Caragiale Bucuresti (1997-2001), astăzi profesor universitar la Academia de Teatru si Film din Bucuresti.
1999 – cetătean de onoare al comunei Recas
2001 – este decorat cu ordinul „Steaua României in grad de ofiter”
2005 – diplomă de excelenta a universitatii nationale de artă teatrală si cinematografica I L Caragiale din Bucuresti pentru 50 de ani de activitate pedagogica
2005 – i se acorda titlul de Doctor Honoris Causa de catre Universitatea de artă teatrala din Târgu- Mures.
Chiar si numai întâlnirile în gând cu domnia sa, sunt pentru noi, recăsenii, o vesnică sărbătoare a spiritului, pe care întotdeauna o salutăm, o pretuim si ne străduim să o prelungim, de-a lungul fiecărei generatii. O parte din inima si sufletul domniei sale, a rămas aici la noi - locul în care îl asteptăm cu dor să se reîntoarcă.
Elek Schwartz
Unul dintre cei mai mari antrenori din istoria Olandei este, fara indoiala, romanul Elek Schwartz. Nascut in 1908, la Recas, Schwartz a antrenat Olanda timp de sapte ani, intre 1957-1964, si a pus umarul la transformarea batavilor dintr-o echipa modesta intr-unul dintre granzii Europei.
Fiul unor negustori evrei din Timisoara, Elek Schwartz a inceput fotbalul la Kadima, dupa care a evoluat la Ripensia. In 1932, in timpul unui turneu, ramane in Franta, unde va juca pentru FC Hyeres (1932-1934), AS Cannes (1934-1936), Racing Strasbourg (1936-1938) si Red Star Olympique (1938-1939). Tot in Hexagon isi incepe si cariera de antrenor la echipe precum Cannes (1948-1949), AS Monaco (1950-1952) sau Le Havre (1952-1953). Dupa patru ani in Germania, unde reuseste promovarea cu Sportfreunde Hamborn 07 si termina pe locul al patrulea, respectiv al optulea cu Rot-Weiss Essen, pe care o preluase in 1955 din postura de campioana, ajunge la nationala Olandei. Este perioada in care fotbalul olandez incepe sa dea primele semne de afirmare. Batavii rateaza la mustata calificarea la CM din 1958, dupa ce pierd cu 3-2 la Viena meciul cu Austria si nu reusesc decat un 1-1 pe teren propriu.
A invins Brazilia, campioana mondiala
Olanda nu se inscrie in preliminariile pentru Euro 1960 si rateaza calificarea la Campionatul Mondial 1962 si la Euro ′64, insa olandezii inregistreaza cateva succese remarcabile, cel mai mare fiind victoria cu 1-0 in fata campioanei mondiale Brazilia din care nu lipseau Pele,Gilmar sau Zito, pe 2 mai 1963. In 49 de partide pe banca nationalei Olandei, Schwartz aduna 19 succese, 12 remize si 18 infrangeri. Plecat la Benfica, Schwartz elimina din Cupa Campionilor Europeni pe Real Madrid, cu un uluitor 5-1, insa pierde finala cu Inter Milano, care il avea antrenor pe marele Helenio Herrera,creatorul catenaccio-ului.
Tehnicianul roman mai bifeaza o semifinala de Cupa UEFA cu Eintracht Frankfurt(aici va primi porecle de “mister”) s si se retrage in 1979, dupa ce a mai trecut pe la FC Porto, TSV Munchen 1860, Strasbourg si Haguenau. Unul dintre cei mai mari antrenori din toate timpurile, Schwartz se stinge din viata in 2000, la Haguenau
Alexander (Elek) Schwartz
Data nasterii: 23 octombrie 1908
Locul nasterii: Recas
Decedat: 2 octombrie 2000, Haguenau
Cariera ca jucator: Kadima Timisoara, FC Hy?res (1932-1934), AS Cannes (1934-1936), Racing Strasbourg (1936-1938) si Red Star Olympique (1938-1939)
Cariera ca antrenor: AS Cannes (1948-1949), AS Monaco (1950-1952), Le Havre (1952-1953), Sportfreunde Hamborn 07 (1953-1955), Rot-Weiss Essen (1955-1957), Olanda (1957-1964), Benfica (1964-1965), Eintracht Frankfurt (1965-1967), FC Porto (1969-1970), M?nchen 1860 (1972), Racing Strasbourg (1976-1977) si SR Haguenau (1977-1979
Ioca Cosic s-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş.
A lucrat în administraţia de stat, îndeplinind funcţia de notar comunal, a fost dascăl şi inspector şcolar. În contextul muncii culturale, a reînviat activitatea societăţii corale şi de lectură a croaţilor. A colaborat la periodice literare din ţară şi străinătate. A publicat zeci de colinde locale.
Emilia Lungu - poetă
A trăit la Recaş, este prima învăţătoare româncă din Banat, a înfiinţat în anul 1874 prima şcoală de fete în limba română din Banat. Este prima romancieră din literatura română, şi prima ziaristă profesionistă din Banat şi Ardeal. Este înmormântată la cimitirul din Calea Buziaşului din Timişoara.
Francisc Nemes - atlet
A fost cel mai mare sportiv al clubului atletic din Recaş, obţinând de mai multe ori titlul de campion al României la 400m plat; a fost vicecampion balcanic la 400 m plat; a făcut parte din Lotul Olimpic al României şi a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936. A alergat in seriile probei de 400 m plat. In cariera sa sportiva a avut marea onoare de a fi premiat de Majestatile lor regale Carol al II-lea si Elena.
Ilonca Neimann
Neobosit om de cultură, animatoare a mişcării culturale maghiare. A înfiinţat Clubul Femeilor Maghiare, a pregătit echipe de teatru în limba maghiară. Organiza întâlniri între generaţii.
Iosif Stitzl
S-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş. A fost doctor. A consimţit atât cât a trăit la sacrificii sufleteşti şi materiale pentru a face din Recaş un puternic centru atletic. A fost preşedintele de onoare al formaţiei de pompieri şi al Clubului Atletic din Recaş. A pregătit echipe de atletism handbal şi fotbal. În 1936, a construit primul stadion din Recaş.
Martha Bugariu Kessler
Marea artista a Recasului si a Romaniei, prim solista a Operei din Bucuresti, mezzo-soprana in cvartetul vocal al Filarmonicii din Bucuresti timp de 30 de ani. A cantat in toata Europei. In Statele Unite si pe alte continente. S-a nascut la Recas in anul 1930 si a trecut la cele vesnice in Bucuresti in anul 2000.
Istoricul localitatii
Prima atestarea a localităţii provine din cronici feudale datate în 1319. De-a lungul timpului Recaşul a fost pe rând domeniu feudal, cetate, târg de care aparţineau 15 sate, a fost sub administraţie turcească, austriacă, maghiară şi română. În istoria Recaşului există câteva perioade distincte:1318 – 1552 – domeniu feudal, cetate, târg (de care aparţineau 15 sate);1552 – 1716 – administraţie turceacă, perioadă în care ştirile lipsesc, negăsindu-se traduceri);1716 – 1778 – administraţie austriacă;1778 – 1921 – administraţie maghiară, comitatul de Timiş.1922 – 2004 – comună iar din 2004-Recas devine oras
Din anii 1784-1786, datorită procesului e colonizare a Banatului, au început să se stabilească populaţii germane. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX Recaşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viaţa socială şi economică din zonă (reşedinţă de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepţie).
În 1894 a fost construita fabrica de caramidă cu 100 de angajati iar în anul 1902 a apărut primul ziar german "Temesrekaser Zeitung".
În perioada interbelică Recaşul dispunea de şcoală primară, şcoală confesională catolică, cazinou, asociaţia pompierilor, cerc agricol german, cluburi sportive
In prezent,Recas este infratit cu Lecce şi Pontecurone – Italia, Saint Berthevin – Franţa si Kovaciţa – Serbia.
Stema simbolică reprezintă strugurele, floarea soarelui, spicul de grâu. Recaşul va avea o nouă stemă: două mâini împreunate, înconjurate de steluţe reprezentând satele aparţinătoare, strugurele - zona viticolă, şi calul - herghelia de la Izvin
Domenii de activitate:
Economie
Viticultura
Cel mai vechi document scris despre viile Recasului este datat din 11 Noiembrie 1447, fiind un act prin care Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpara viile de la Ioan si Ecaterina Magyar pentru 32 florini unguresti de aur.
Incepand din 1772 si pana in 1786 au emigrat in regiune, de buna voie sau datorita saraciei, un numar impresionant de Svabi, locuitori din Bavaria, din zona Ulm, zona in care se vorbea dialectul Scwaben
In prezent, Compania „Cramele Recas” deţine 750 hectare de viţă-de-vie şi deţine în portofoliu branduri de vinuri precum Fetească Neagră, Legend of Transylvania, La Putere, Te iubesc mult şi Scwaben Wein. Ele sunt principala atractie a Recaşului aflate pe traseul turistic „Drumul vinului” şi care dispun de magazine de prezentare, o sală de degustare aflată la 9 m sub pământ, sala de vinotecă şi sala barrique.
Viata social-culturala
Casa de Cultura Ion Cojar cuprinde utilitati precum sala de spectacole cu o capacitate de 400 locuri, spatiu expozitional, sala de conferinte si de lectura precum si biblioteca oraseneasca ce ofera cititorilor sai aproximativ 15.000 volume in limbile romana, germana, maghiara, sarba, franceza si engleza.
Muzeul de Istorie, infiintat in septembrie 1987, sub forma unei expozitii permanente, a fost reorganizat si redeschis in anul 2002. In prezent cuprinde urmatoarele sectii: Istorie, Etnografie, Arta si Sport.
Exista o formatie de pompieri voluntari infiintata in 1880.
Formatia de pompieri voluntari infiintata in 1880– astazi Serviciul de urgenta comunitar al orasului Recas
Formatia de pompieri este patronata de Sf. Florian si a fost infiintata in anul 1880.
Bravi comandanti:
1880 – Dostel Ferencz
1925 – Marschatzky Iohan
1933 – Iohan Jdiarsky
1942 – Iuliu Schutz
1955 – Cheveresan Matei
1958 – Kohaida Desideriu
1960 – Suman Viorel
1997 – Varga Ioan
2002 – Miklos Bela
2010 – Szavuli Balazs
Presedinte de onoare al formatiei de pompieri a fost dr. Iosif Stitzl.
In Recas a existat scoala de pompieri.
In anul 1957 si 1958 formatia de pompieri a obtinut locul 1 pe raionul Timisoara. Intre anii 1963-1966-1967 titlul de formatie voluntara fruntasa in Banat. In prezent formatia voluntara de pompieri este una din formatiile fruntase din judet
Dintre formatiile culturale active amintim Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii Ortodoxe, Ansablul sarbesc de dansuri Sveti George din Stanciova, Fanfara germana „Rekaser Blasmusik”
Anual se organizeaza numeroase evenimente culturale – „Ziua orasului Recas”, Ruga Recasului si a fiecaruia dintre localitatile apartinatoare, Zilele Toamnei si alte manifestari legate de traditia viticola, serbari religioase si ale diferitelor grupuri etnice.
O manifestare culturala deosebita, de data recenta este Festivalului Internaţional de Folclor “Toţi diferiţi, toţi din Banat”,prima editie avand loc in 2008 si care a reunit pe pământ românesc ansambluri artistice din Republica Serbia şi din România. Climatul politic favorabil a făcut ca cele două comunităţi să se cunoască şi să identifice valori comune în ceea ce priveşte folclorul, tradiţiile, educaţia şi cultura specifică fiecărui popor.Născut în urma parteneriatului dintre localităţile Recaş şi Kovacica proiectul „Toţi diferiţi, toţi din Banat” şi-a propus reabilitarea de infrastructură şi organizarea unui eveniment cultural prin care să se promoveze valorile multietnice din banatul de ambele părţi ale frontierei.
Proiectul implementat de Primaria Orasului Recaş a fost finanţat prin Programul de Vecinătate România- Serbia 2004-2006 avand o valoare totală de 525.430 euro.
O alta atractie a localitatii este terenul de golf al Asociatiei Sportive "Club Tite Golfresort" din Recaş se întinde pe o suprafaţă de 34 de hectare. Acesta este al treilea din ţară omologat la standarde sportive internaţionale, după cele de la Pianu de Jos în judeţul Alba şi de la Breaza, „Lac verde". Terenul are nouă trasee, pe care pot juca simultan 36 de personae
Invatamantul la Recas- istoric
Invatamantul ilustreaza si el caracterul plurietnic al localitatii. Inceputurile lui in Recas sunt plasate in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Inca din 1767 este prezent Igancz Schmidt - invatator german. In1779 - existau 2 invatatori germani iar1803 a fost infiintata scoală germana independenta.
1838 - erau angajaţi invatatori care predau in limba maghiara
1843 - se reconstruieşte scoală germana; invatatori Iohann Gros si Paul Valkov
1853 - a fost creat post de invatator şocat
Intre 1838 – 1958 in Recas se vorbeste despre scoala croata, germano – croatata, croato – maghiaro – romana.
1853 - a fost finalizata construcţia scolii germane
Cele 2 secţii ale scolii erau frecventate de 447 de copii. La scoală germana era invator principal Iohann Gros si Eduard Herienberger . Clasele din ciclul inferior erau frecventate de 125 de baieti si 112 fete. In clasele superioare erau 59 de baieti si 34 de fete. La secţia ilirica (socati) erau inscrisi 87 baieti si 30 de fete. Invatator era Paul Valkov.
1855- a murit invatatorul principal Iohann Gros - locul sau a fost luat de Iosif Geml (fiul lui a devenit ulterior primarul Timişoarei)
1856- Primaria construieşte un etaj pentru clasele şocaţilor. A fost angajat al II-lea invatator şocat — Iohan Ivanovics - dupa moartea sa, invatator a fost Kaplan Iles Turchanyi.
1864 - Ferdinand Decsov a fost numit invatator iliric secundar. Acesta a demisionat dupa scurt timp, cele doua clase au fost comasate si au fost numite provizoriu un preparandist de invatator originar din Recas - Mathias Jankulov.
In 1869 in Recas s-a infiintat scoala confesionala “ilirica” intretiunuta de autoritatile locale.
1869 - Scoală Publica Catolica a fost declarata scoală confesionala, a fost infiintata catedra şcolara si prima comisie şcolara. Elevii trebuiau sa citească, sa scrie si sa socotească in limba maghiara. Inspectorii şcolari verificau trimestrial şcolile.
1869 - 1885 - Caseria comunei intretine scoala. Comuna sistează aceasta activitate la ordine primite de sus.
1872 - invatator german principal Ernest Szakolczay a fost primul invatator care a adunat date din istoria Recasului, le-a dictat copiilor, a făcut drumeţii cu elevii. Invatator german secundar a fost Arnold Alexander Vogl. Totodata din marturiile unui invatator din acel an aflam urmatorul lucru “ croatii aveau 2 scoli cu 4 clase si germani aveau de asemenea 2 scoli”,conform Nicolae Stoicescu in “Bibliografia localitatilor si monumentelor medievale din Banat”
In 1873 atat scoala croata cat si cea germana desi confesionale sunt intretinute de autoritatile locale.
In 1885 autoritatile locale au inceput sa micsoreze contributiile banesti pentru intretinerea scolilor si plata invatatorilor
1894 - a fost construita grădiniţa, prima educatoare primeşte de la primărie un salariu de 500 de florini pe an, iar supraveghetoarea 125 de florini, salariul învăţătorului secundar la scoală era intre 126 si 150 guldeni plus 36 masuri de cereale. 1894 - se dorea Etatizarea scolii confesionale. 1896 - apare scoală de ucenici si meserii 1900 - se infiinteaza scoală maghiara
La sfarsitul primului deceniu al secolului XIX din cauza numarului mic de copii, scoala croata se uneste cu cea germana. Intre timp se infiinteaza in Recas si scoala primara maghiara.
1908 - din cauza menţinerii scolii confesionale se isca o lupta intre primărie si parohie. Ministerul maghiar al cultelor obliga primăria sa primească scoală confesionala si invatatorul. Învăţătorii scolii erau Iulius Schimdt, Iohann Agnes, Eugen Csorany. Director si invatator Viktor Bonomi.
1912 - se infiinteaza Asociaţia de instruire autodidacta a Recasului
1920 - se desfiinţează Scoală maghiara si se transforma in scoală romaneasca director Simon Milosav, invatatori Iohann Ondreikovics, Ernst Gal.
In anii `30 scoala primara era de 7 clase si depindea de rezultatele la invatatura. De obicei fetele abandonau dupa clasa a IV a. Functionau clase simultane I – IV, clasa croata, clasa maghiara, clasa romana,iar germanii aveau scoala separata – “scoala cu etaj” ( in spatele biserici catolice ).
In 1933 se desfinteaza clasa croata, dar se va redeschide in 1935 sau 1936. Dupa aproximativ un an raman doar clasele I – IV, limba croata. Cladirea scolii se afla langa parc, vis-à-vis de parohia bisericii catolice. Anii 1958 – 1959 se pare ca sunt ultimii ani in care mai functioneaza scoala croata. De acum copii invata la scoala romana de stat, invatamantul de 8 clase.
In 1960 se infiinteaza liceul la Recas, clasele IX – XII. Scoala functioneaza in 3 cladiri diferite. Ciclul primar in “ scoala veche” si aproximativ pe locul actualei sali de sport unde exista o cladire. In cele 2 cladiri care se aflau in aceeasi curte invatau copii, clasele I – IV. Gimnaziul functiona in “scoala cu etaj” in spatele bisericii catolice. Tot acolo era o mica sala de sport. Cladirea liceului se afla langa parc. Incepand cu anul scolar 1976 – 1977 functioneaza “scoala noua” si alaturi de ea “scoala veche” din aceeasi curte. Absolventii clasei a X a din 1977 pleaca pentru treapta a II a de liceu la liceele din Timisoara pentru ca la Recas se defiinteaza liceul.( Ministrul invatamantului la vremea aceea era Suzana Gidea. A fost desfiintat atunci invatamantul liceal din mediul rural). Cu toate eforturile directorului din vremea aceea , domnul Ilie Statie si cu toate ca scoala oferea toata conditiile pentru invatamantul liceal ( 24 Sali de clasa, 3 laboratoare moderne la vremea accea : chimie, fizica, biologie )invatamantul liceal a fost desfiintat. Raman 8 clase plus treapta I de liceu agricol. Ultima promotie de clasa a XII a, a fost aceea din 1978. Liceul s-a reinfiintat dupa revolutia din 1989
Miscarea sportiva
In Recas a existat o miscare sportive cu care localitatea se poate mandri. Aici a existat din 19? Clubul atletic, practicandu-se si handball sau fotbal. Atletismul afost ramuracea mai prolifica,dand atleti campioni nationali .Cel mai important este Francisc Nemes care a obţinut de mai multe ori titlul de campion al României la 400m plat; a fost vicecampion balcanic la 400 m plat; a făcut parte din Lotul Olimpic al României şi a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936. A alergat in seriile probei de 400 m plat
Galeria oamenilor de seamă Recas, jud. Timis
Ion Cojar
În cea mai frumoasă constelatie a cerurilor de iarnă, (9.01.1931) la Recas, a văzut lumina zilei, cel căruia destinul i-a hărăzit un drum deosebit în viată si i-a purtat pasii departe de locurile natale. A fost actor, regizor, director la Teatru Mic din Bucuresti (1969-1972), director general al Teatrului National I L Caragiale Bucuresti (1997-2001), astăzi profesor universitar la Academia de Teatru si Film din Bucuresti.
1999 – cetătean de onoare al comunei Recas
2001 – este decorat cu ordinul „Steaua României in grad de ofiter”
2005 – diplomă de excelenta a universitatii nationale de artă teatrală si cinematografica I L Caragiale din Bucuresti pentru 50 de ani de activitate pedagogica
2005 – i se acorda titlul de Doctor Honoris Causa de catre Universitatea de artă teatrala din Târgu- Mures.
Chiar si numai întâlnirile în gând cu domnia sa, sunt pentru noi, recăsenii, o vesnică sărbătoare a spiritului, pe care întotdeauna o salutăm, o pretuim si ne străduim să o prelungim, de-a lungul fiecărei generatii. O parte din inima si sufletul domniei sale, a rămas aici la noi - locul în care îl asteptăm cu dor să se reîntoarcă.
Elek Schwartz
Unul dintre cei mai mari antrenori din istoria Olandei este, fara indoiala, romanul Elek Schwartz. Nascut in 1908, la Recas, Schwartz a antrenat Olanda timp de sapte ani, intre 1957-1964, si a pus umarul la transformarea batavilor dintr-o echipa modesta intr-unul dintre granzii Europei.
Fiul unor negustori evrei din Timisoara, Elek Schwartz a inceput fotbalul la Kadima, dupa care a evoluat la Ripensia. In 1932, in timpul unui turneu, ramane in Franta, unde va juca pentru FC Hyeres (1932-1934), AS Cannes (1934-1936), Racing Strasbourg (1936-1938) si Red Star Olympique (1938-1939). Tot in Hexagon isi incepe si cariera de antrenor la echipe precum Cannes (1948-1949), AS Monaco (1950-1952) sau Le Havre (1952-1953). Dupa patru ani in Germania, unde reuseste promovarea cu Sportfreunde Hamborn 07 si termina pe locul al patrulea, respectiv al optulea cu Rot-Weiss Essen, pe care o preluase in 1955 din postura de campioana, ajunge la nationala Olandei. Este perioada in care fotbalul olandez incepe sa dea primele semne de afirmare. Batavii rateaza la mustata calificarea la CM din 1958, dupa ce pierd cu 3-2 la Viena meciul cu Austria si nu reusesc decat un 1-1 pe teren propriu.
A invins Brazilia, campioana mondiala
Olanda nu se inscrie in preliminariile pentru Euro 1960 si rateaza calificarea la Campionatul Mondial 1962 si la Euro ′64, insa olandezii inregistreaza cateva succese remarcabile, cel mai mare fiind victoria cu 1-0 in fata campioanei mondiale Brazilia din care nu lipseau Pele,Gilmar sau Zito, pe 2 mai 1963. In 49 de partide pe banca nationalei Olandei, Schwartz aduna 19 succese, 12 remize si 18 infrangeri. Plecat la Benfica, Schwartz elimina din Cupa Campionilor Europeni pe Real Madrid, cu un uluitor 5-1, insa pierde finala cu Inter Milano, care il avea antrenor pe marele Helenio Herrera,creatorul catenaccio-ului.
Tehnicianul roman mai bifeaza o semifinala de Cupa UEFA cu Eintracht Frankfurt(aici va primi porecle de “mister”) s si se retrage in 1979, dupa ce a mai trecut pe la FC Porto, TSV Munchen 1860, Strasbourg si Haguenau. Unul dintre cei mai mari antrenori din toate timpurile, Schwartz se stinge din viata in 2000, la Haguenau
Alexander (Elek) Schwartz
Data nasterii: 23 octombrie 1908
Locul nasterii: Recas
Decedat: 2 octombrie 2000, Haguenau
Cariera ca jucator: Kadima Timisoara, FC Hy?res (1932-1934), AS Cannes (1934-1936), Racing Strasbourg (1936-1938) si Red Star Olympique (1938-1939)
Cariera ca antrenor: AS Cannes (1948-1949), AS Monaco (1950-1952), Le Havre (1952-1953), Sportfreunde Hamborn 07 (1953-1955), Rot-Weiss Essen (1955-1957), Olanda (1957-1964), Benfica (1964-1965), Eintracht Frankfurt (1965-1967), FC Porto (1969-1970), M?nchen 1860 (1972), Racing Strasbourg (1976-1977) si SR Haguenau (1977-1979
Ioca Cosic s-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş.
A lucrat în administraţia de stat, îndeplinind funcţia de notar comunal, a fost dascăl şi inspector şcolar. În contextul muncii culturale, a reînviat activitatea societăţii corale şi de lectură a croaţilor. A colaborat la periodice literare din ţară şi străinătate. A publicat zeci de colinde locale.
Emilia Lungu - poetă
A trăit la Recaş, este prima învăţătoare româncă din Banat, a înfiinţat în anul 1874 prima şcoală de fete în limba română din Banat. Este prima romancieră din literatura română, şi prima ziaristă profesionistă din Banat şi Ardeal. Este înmormântată la cimitirul din Calea Buziaşului din Timişoara.
Francisc Nemes - atlet
A fost cel mai mare sportiv al clubului atletic din Recaş, obţinând de mai multe ori titlul de campion al României la 400m plat; a fost vicecampion balcanic la 400 m plat; a făcut parte din Lotul Olimpic al României şi a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936. A alergat in seriile probei de 400 m plat. In cariera sa sportiva a avut marea onoare de a fi premiat de Majestatile lor regale Carol al II-lea si Elena.
Ilonca Neimann
Neobosit om de cultură, animatoare a mişcării culturale maghiare. A înfiinţat Clubul Femeilor Maghiare, a pregătit echipe de teatru în limba maghiară. Organiza întâlniri între generaţii.
Iosif Stitzl
S-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş. A fost doctor. A consimţit atât cât a trăit la sacrificii sufleteşti şi materiale pentru a face din Recaş un puternic centru atletic. A fost preşedintele de onoare al formaţiei de pompieri şi al Clubului Atletic din Recaş. A pregătit echipe de atletism handbal şi fotbal. În 1936, a construit primul stadion din Recaş.
Martha Bugariu Kessler
Marea artista a Recasului si a Romaniei, prim solista a Operei din Bucuresti, mezzo-soprana in cvartetul vocal al Filarmonicii din Bucuresti timp de 30 de ani. A cantat in toata Europei. In Statele Unite si pe alte continente. S-a nascut la Recas in anul 1930 si a trecut la cele vesnice in Bucuresti in anul 2000.
Bine ati venit!
Bun venit pe blogul nostru, al Liceului Teoretic Recas. Va dorim o calatorie placuta prin viata noastra, asteptam cu nerabdare opiniile dumneavoastra.
Echipa LTR
Echipa LTR
Abonați-vă la:
Postări (Atom)