Lângă brad, în ceas de seară
Mosu` să vă aducă iară`
Sănătate, fericire
Mult noroc şi împlinire!
Conducerea Liceului Teoretic Recaş doreşte pe această cale tuturor partenerilor în educaţie: elevi, cadre didactice, personal didactic auxiliar, personal nedidactic, părinţi un Crăciun Fericit alături de cei dragi.
joi, 23 decembrie 2010
miercuri, 22 decembrie 2010
marți, 30 noiembrie 2010
luni, 29 noiembrie 2010
Eseu, Miklos Emanuela
Revoluţiile paşoptiste ce au avut loc în anul 1848 s-au soldat cu mai multe programe revoluţionare.
Primul program a avut loc în seara de 20 martie 1848, la el au fost prezenţi toti moldo-românii cu exceptia fraţilor Brătieni.
Ideile susţinute în acest program au fost aceleaşi cu cele de la programul lui Dimitrie Filipescu si Nicolae Bălcescu din anul 1840.
Ele au urmărit independenţa ţării, egalitatea tuturor în faţa legii, instituirea unei republici democratice, emanciparea si împroprietărirea ţaranilor prin transformarea lor în schimbul unei rente de bani, în deţinatorii viageri ai loturilor avute în folosinţă la care se mai adaugă de la programul din 20 martie, împroprietărirea tăranului cu despăgubire.
Paşoptiştii din Iaşi au prezentat o petiţie proclamaţie care avea ca scop, combaterea corupţiei, siguranţa persoanei, îmbunătăţirea situaţiei ţaranilor, măsuri pentru încurajarea agriculturii si comerţului, crearea unei bănci naţionale. La vederea acestei petiţii Mihail Sturdza a decis arestarea si trimiterea în exil a principalilor promotori ai acţiunii.
În urma acestui eveniment, Mihail Kogălniceanu refugiat in Bucovina, a redactat un nou program intitulat ,,Dorinţele partidelor naţionale în Moldova,, ce promova idea de egalitate in drepturi civile si politice, garantarea individului şi a domiciliului, libertatea tiparului, învăţământ egal şi gratuit,desfiinţarea rangurilor si privilegiilor,improprietărirea ţăranului prin despăgubire şi altele.
În cadrul acestor programe revoluţionare observăm că sunt dispuse mai multe idei, însă cele mai frecvente sunt cele de egalitate în faţa legii,dar şi împroprietărirea şi emanciparea tăranilor(c ear duce la o mai bună dezvoltare a statului)
În anul 1856 a avut loc Tratatul de pace de la Paris, unde divanurile ad-hoc au hotărât printe altele să ceară unirea Ţării Româneşti cu Moldova într-un singur stat sub numele de România, dar din caza opoziţiei unor state precum Turcia, Austria, Anglia s-a hotărât in Conferinţa de la Paris(1858), păstrarea unor entităţi politice separate, având fiecare domnul şi adunarea sa dar sub denumirea de ,,Principatele unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti,, având ca instituţii commune Curtea de Casaţie si o Comisie Centrală cu sediul la Focşani pentru eliberarea legilor de interes comun.
În anul 1959 unioniştii din Moldova au ales ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza (5 ianuarie) apoi este ales şi al Ţării Româneşti(24 ianuarie). Prin această politică a ,,faptului împlinit,, lucru nerestricţionat în Convenţia de la Paris a fost considerată ca o temelie a statului roman modern. Cu ajutorul lui Napoleon al 3-lea ce a susţinut dubla alegere în faţa opoziţiei Turciei şi Austriei, în cadrul Conferinţei de la Paris din 1-13 aprilie 1959 s-a recunoscut official faptul împlinit de la 24 ianuarie 1959.
Independenţa de stat României a fost ajutată şi grăbită aparent de noua constituţie otomană care a declarat România ca fiind ,,provincie privilegiată,, (21-23 decembrie 1876). Această colaborare cu Rusia în vederea obţinerii independenţei a fost legată de problema sudului Basarabiei restituit Moldovei prin Tratatul de la Paris, ce dorea a fi recuperate de Ţarul Alexandru al 2-lea.
Colaborarea cu Rusia pentru obţinerea independenţei s-a dovedit a fi cu 2 tăişusi, ceea ce a dus la încorporarea Basarabiei in Rusia, restituindu-se ca schimb Dobrogea(cu Delta Dunării) şi insula Şerpilor. În urma unui ,,Război Fulger,, al României contra Bulgariei soldat cu înfrângerea Bulgariei, dorinţa românilor de a le fi restituită Cadrilater a fost împlinită într-un Congres de Pace ţinut la Bucureşti, primul congres de pace din Europa de est, a dus a crearea unui prestigiu României pe plan internaţional.
În data de 1 decembrie 1918, s-a vestit lumii prin Adunarea Naţională de la Alba Iulia că a avut loc Unirea tuturor românilor. Toate acestea având loc sub sceptrul regelui Ferdinand întâi.
duminică, 28 noiembrie 2010
DE REFLECTAT !
Cine gaseste legatura intre articolele de pe blog si acest link e rugat sa lase comentarii
http://www.preferate.ro/referat-Istorie-Marea-Unire-Nationala-de-la-1-decembrie-1918-16-2.html
http://www.preferate.ro/referat-Istorie-Marea-Unire-Nationala-de-la-1-decembrie-1918-16-2.html
vineri, 26 noiembrie 2010
Pentru cei interesati
Pentru cei care sunt dispusi la actiuni de voluntariat aici gasiti informatii despre cum sa inveti pe altii sa navigheze sigur pe internet, fara a cadea in capcanele virusilor, site-urilor problema, etc.
http://www.sigur.info/index.php?/siguranta-online/safer-internet/fii-voluntar.html
http://www.sigur.info/index.php?/siguranta-online/safer-internet/fii-voluntar.html
Lectorat cu părinţii
Luni, 29.11.2010, ora 15.00, va avea loc la Liceul Teoretic Recaş un lectorat cu părinţii elevilor claselor a IX-a A, a IX-B şi a X-a, pe tema "Calculatorul şi copilul meu" În cadrul acestui lectorat se vor prezenta materiale informative cu privire la importanţa utilizării calculatorului şi internetului în activitatea de zi cu zi, insă va avea loc şi o dezbatere cu privire la avantajele şi dezavantajele (sau capcanele/pericolele) internetului.
Lectoratul este susţinut de către diriginţii celor 3 clase de liceu.
The English Club - Movie Night
Who: 9th-12th graders
What: film projecting - "Dangerous Minds", 1995. Starring: Michelle Pfeiffer, George Dzunza; it is about an ex-marine teacher that struggles to connect with her students in an inner city school. (source: IMDB)
When: this Monday, November, 29, at 5 o'clock
Where: Theoretical High School Recas
Why: to improve your English in a fun way
Note: unsubtitled movie that is to be talked about after seeing it
What: film projecting - "Dangerous Minds", 1995. Starring: Michelle Pfeiffer, George Dzunza; it is about an ex-marine teacher that struggles to connect with her students in an inner city school. (source: IMDB)
When: this Monday, November, 29, at 5 o'clock
Where: Theoretical High School Recas
Why: to improve your English in a fun way
Note: unsubtitled movie that is to be talked about after seeing it
miercuri, 24 noiembrie 2010
luni, 22 noiembrie 2010
Activitatea RoRec
Implicaţi. Receptivi. Interesaţi.
Toate aceste calităţi le putem observa în voluntarii Liceului Teoretic Recaş, care au participat la programul organizat de RoRec (Asociaţia Română pentru reciclare).
Această acţiune a presupus strângerea deşeurilor electrocasnice din Recaş şi a satelor din jur pentru a fi direcţionate mai apoi spre reciclare. În schimbul deşeurilor electrocasnice aduse, oamenii au primit un talon prin care a participat mai apoi la o extragere. Au fost 30 câştigători, premiile lor constând în maşini de găurit cu percuţie si cu cheie de la Black&Decker, ce a fost unul dintre sponsorii acestei activitaţi.
Voluntarii au avut sarcinile de a împărţi pliante în şcoală si prin oraş, de a lipi afişuri şi de a sta la corturile unde s-au adus aparatele nefolositoare. Chiar dacă acţinuea a avut loc in timpul nostru liber, noi voluntarii am reuşit să creăm o atmosferă de bună dispoziţie, ceea ce a dus la faptul că aproape fiecare om ce a trecut pe la noi, a plecat cu zambetul pe buze de la corturile noastre.
Eu sunt de părere că ne-am descurcat exemplar, cei de la Asociaţia RoRec fiind foarte mulţumiţi de ajutorul nostru.
Am demonstrat încă o dată că suntem o ,,Şcoală Verde,, care îşi merită pe deplin titlul deţinut!!!
Toate aceste calităţi le putem observa în voluntarii Liceului Teoretic Recaş, care au participat la programul organizat de RoRec (Asociaţia Română pentru reciclare).
Această acţiune a presupus strângerea deşeurilor electrocasnice din Recaş şi a satelor din jur pentru a fi direcţionate mai apoi spre reciclare. În schimbul deşeurilor electrocasnice aduse, oamenii au primit un talon prin care a participat mai apoi la o extragere. Au fost 30 câştigători, premiile lor constând în maşini de găurit cu percuţie si cu cheie de la Black&Decker, ce a fost unul dintre sponsorii acestei activitaţi.
Voluntarii au avut sarcinile de a împărţi pliante în şcoală si prin oraş, de a lipi afişuri şi de a sta la corturile unde s-au adus aparatele nefolositoare. Chiar dacă acţinuea a avut loc in timpul nostru liber, noi voluntarii am reuşit să creăm o atmosferă de bună dispoziţie, ceea ce a dus la faptul că aproape fiecare om ce a trecut pe la noi, a plecat cu zambetul pe buze de la corturile noastre.
Eu sunt de părere că ne-am descurcat exemplar, cei de la Asociaţia RoRec fiind foarte mulţumiţi de ajutorul nostru.
Am demonstrat încă o dată că suntem o ,,Şcoală Verde,, care îşi merită pe deplin titlul deţinut!!!
Pauză mai mare!!!
Consiliului Elevilor are prima reuşită în îndeplinirea scopurilor propuse!
În cadrul careului de astăzi, a fost anunţat oficial de către doamna director adjunct Micşa Ofelia că a fost aprobată cererea de mărire a unei pauze, aşadar vom avea o pauză de 15 minute, iar restul vor fi de 10 minute.
De asemenea intrarea elevilor în şcoală se va face pe baza Carnetului de Elev, am mentionat mai multe despre cauza acestei decizii intr-un articol precedent, unde am detaliat ce s-a discutat la şedinţa Consiliului Elevilor.În cadrul careului de astăzi, a fost anunţat oficial de către doamna director adjunct Micşa Ofelia că a fost aprobată cererea de mărire a unei pauze, aşadar vom avea o pauză de 15 minute, iar restul vor fi de 10 minute.
Prin urmare ţin să felicit pe Creţu, Daniela şi pe Nico pentru efortul depus in expunerea ideilor noastre în faţa Consiliului Profesoral, deoarece cu siguranţă nu a fost un lucru simplu.
1decembrie 1918 – Ziua Naţională a României
Program:
Concurs de eseuri clasele VIII-XII cu tema: 1decembrie 1918 – Ziua Naţională a României
Se are în vedere următoarea structură:
ideea naţională enunţată in programele revoluţionare din cadrul Revoluţiei române de la 1848
Unirea de la 1859
Independenţa de stat 1877-1878
Războiul de reîntregire
Unirea provinciilor româneşti în 1918 cu regatul României. Contextul istoric al anuluzi 1918
Proclamarea Unirii: 1decembrie 1918 la Alba-Iulia
Semnificaţii politico-naţionale
Notă: a. se urmăreşte ordinea logică şi cronologică, argumentaţia istorică şi evidenţierea semnificaţiilor politico-naţionale
b. Pentru a putea intra în concurs, eseurile vor fi postate pe blogul Liceului Teoretic Recaş – liceulrecas.blogspot.com, iar dintre aceastea vor fi votate primele 5 cele mai bune eseuri (de către elevi, tot pe blog)
c. Eseurile vor fi postate şi votate în perioada 22-28.XI (informaţii prof. Vlad C., si Dragu V.)
Secţiunea de artă plastică - concurs pentru clasele din ciclul primar şi gimnazial:desene, pictură, fotografie.
Notă: La această secţiune, vor putea intra în concurs şi desene/lucrări „electronice” (Ex: Paint), care se desfăşoară dupa aceeaşi metodologie de la punctul 1.
Se pot alege diverse forme de prezentare: panouri, colaje, postere, etc
Secţiunea de interpretare: cântece sau poezii patriotice
Prezentarea însemnelor naţionale(imagini şi informaţii): Drapelul naţional, Stema Naţională, Imul de stat( postere sau panouri)- primar şi gimanziu( clasele a V-a)
Prezentarea provinciilor istorice româneşti Moldova, Oltenia, Muntenia, Banat, Maramureş, Ardeal, Basarabia, Bucovina, Dobrogea: istoric, tradiţii, obiceiuri. Concurs
Fiecare clasă de gimnaziu(clasele VI-VIII) va prezenta câte o provincie istorică.
Secţiunea culinară: mâncare tradiţională românească
Se vor acorda premii pentru cele mai bune realizări, eseuri, proiecte.
joi, 4 noiembrie 2010
Şedinţa consiliului elevilor-discuţii
În data de 28.10.2010, a avut loc şedinţa Consiliului Elevilor
În calitate de preşedinte fiind: Sergiu Procopiuc, vicepresedinte: Nicoleta Mândruţ şi Daniela Popa, secretar: Emanuela Micklos.
Deşi nu au fost prezenţi toti reprezentanţii claselor, şedinţa s-a desfăşurat în laboratorul de chimie al şcolii.
În cadrul şedinţei s-a discutat despre:
· - Dorinţa de a avea un loc de fumat şi pentru elevi, proiect de care se va ocupa Claudiu Şoti din clasa a 12-a
· - Obţinerea unei pauze mai mari (15- 20 minute), dispusă după a doua oră de curs, în rest păstrându-se cele de 1o minute.
· - Intrarea în şcoală să se realizeze numai pe baza carnetului de elev, iar în timpul orelor ea să aibă loc numai pe intrarea din faţă, unde vor sta elevii de servici ce vor avea obligatia de selecta cu atenţie persoanele ce doresc pătrunderea în şcoală.
· - Realizarea unei costumaţii pentru elevi, o vesta(de culoare inchisa), pe care să se regăsească iniţialele Liceului Teoretic Recaş, şi care va trebui purtată pe timpul orelor.
· - Selectarea mai multor elevi responsabili cu staţia, pentru a uşura munca elevilor din clasa a 11-a, astfel incat să fie câte un elev pe zi.(mai lipsesc doi)
· - Realizarea unei insigne pentru consiliu(una cat mai reprezentativă pentru liceu), aşteptăm propuneri.
· - Obţinerea de cuiere in sala de sport, pentru a facilita depozitarea echipamentelor sportive ale elevilor
Acestea au fost propunerile din cadrul şedinţei. Sperăm să fie aprobate de către Consiliul Profesorilor, ca prin ele sa aducem facilitaţi, evoluţie, dorinţă mai mare de studiu şi de ce nu, un prestigiu mai pronunţat acestui liceu.
Realizat de: Emanuela Micklos
Sergiu- preşedintele Consiliului Elevilor
Ø Sergiu Procopiuc(Creţu): 207 voturi
Ø Nicoleta Mândruţ(Nico): 78 voturi
Ø Daniela Popa(Danze): 48 voturi
Printr-o victorie mai mult decât convingătoare şi detaşată, Sergiu a fost ales preşedinte de către aproape toţi elevii ce au votat.
Sondajele realizate de Bodea Marius, Trufin Emil si Micklos Emanuela elevilor ce au votat(s-au ales aleatoriu elevi din ciclul primar, gimnazial şi liceal) au demonstrat că atât fetele cât şi băieţii l-au votat in egală măsură.
Profesorii ce au avut grijă ca votul să decurgă cât mai bine au fost: Dragu Valentin şi Vlad Cristian. De asemenea la asigurarea bunului demers al lucrurilor au mai participat si elevii: Pantea Adelina, Miron Alexandru, Moldovan Laura(clasa a 9-a), Cahniţă Vlad, Tereu Bogdan(clasa a 11-a), Adochiţei Ionuţ, Nistor Raluca şi Carina Aslam(clasa a 12-a).
După alegeri, preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Elevilor au decis împreună ca postul de secretar să fie ocupat de Emanuela Micklos din clasa a 11-a.
Procopiuc Sergiu: A făcut ciclul primar şi gimnazial la şcoala generală cu clasele 1-8 din Izvin, iar acum este elev al acestui frumos liceu din oraşul Recaş. De-a lungul celor doi ani petrecuţi în mijlocul nostru, Creţu a reuşit să se integreze foarte bine in colectiv şi să fie apreciat pentru carisma lui şi pentru vesnica stare pozitivă ce ne-o transmite tuturor. Pe lângă faptul că a demonstrat că este un bun elev, el este şi un dansator talentat, sperăm că pe langă toate aceste calităţi să ne demonstreze că este un lider de excepţie şi că ne poate reprezenta cu succes ideile în faţa Consiliuliu Profesoral. În rândurile de mai jos am realizat un scurt interviu:
Cum este să fi ales preşedintele Consiliului Elevilor din Recaş, deşi locuieşti în Izvin?
Sincer, nu simt diferenţa. Am fost plăcut surprins când am aflat rezultatele alegerilor, chiar nu mă aşteptam să câştig, deoarece contra-candidaţii mei erau elevi de mai mult timp în acest liceu.
Calitatea mea a fost defectul de această dată, am devenit vorbăreţ in ultima vreme si cu siguranţă le-am captat atenţia elevilor de liceu si celor din clasele primare si gimnaziale. Vreau să le mulţumesc celor care m-au susţinut şi in special doamnei diriginte Pleşa Cristina.
Eşti un bun dansator, faci parte din Ansamblul ,,Recăşana,, si participi la multe alte activităţi din cadrul şcolii şi nu numai. Cum faci faţă tuturor activităţilor?
Am un orar foarte bine stabilit in care imi impart timpul liber cu timpul de lucru. Sunt dansator de 2 ani la “Recaşana” din care face parte şi vicepreşedintele Nicoleta Mândruţ si sperăm ca in viitorul apropiat sa facă parte şi cealaltă vicepreşedinte Daniela Popa, iar în acest timp am invatat sa imi gestionez foarte bine programul.
Ce părere ai despre Liceul Teoretic Recaş în acest moment? Ce planuri ai în viitor?
Am doar cuvinte de laudă pentru acest liceu ce a caştigat premii importante in ultima perioadă in acţiuni de voluntariat sau diferite proiecte. In viitor sperăm ca elevii să se implice în acţiuni extraşcolare cât mai mult, prin care să facem liceul cunoscut la nivel naţional.
Realizat de : Micklos Emanuela
miercuri, 27 octombrie 2010
luni, 18 octombrie 2010
Din nou FELICITARI!!!!!
Locul 8 la concursul e-vacanta 2010! la nivel national....Suntem buni, ce mai!
Felicitari cadrelor didactice care au reusit sa mobilizeze elevii intr-un timp relativ scazut.
Si felicitari elevilor pentru ca au creat materiale castigatoare!
Aici e clasamentul http://www.ecomunitate.ro/evacanta/
Felicitari cadrelor didactice care au reusit sa mobilizeze elevii intr-un timp relativ scazut.
Si felicitari elevilor pentru ca au creat materiale castigatoare!
Aici e clasamentul http://www.ecomunitate.ro/evacanta/
joi, 7 octombrie 2010
Presedinte al Consiliului Elevilor
Ultima suta de metrii pentru depunerea candidaturii pentru functiile de presedinte si vicepresedinte al consiliului elevilor.....
Grabiti-va sa aveti dosarele complete maine!
Succes in campanie!!
Aveti aici materialele necesare: http://www.isj.tm.edu.ro/new/communicate.php?opt=view&id=207
Grabiti-va sa aveti dosarele complete maine!
Succes in campanie!!
Aveti aici materialele necesare: http://www.isj.tm.edu.ro/new/communicate.php?opt=view&id=207
duminică, 12 septembrie 2010
UN NOU INCEPUT
Maine incepe scoala!!
Va doresc tuturor un an şcolar 2010-2011 activ , în care fiecare să realizeze ceea ce-şi propune.
Va doresc tuturor un an şcolar 2010-2011 activ , în care fiecare să realizeze ceea ce-şi propune.
miercuri, 11 august 2010
Suntem castigatori la concursul "Scoli pentru un viitor verde"
Felicitari elevilor si cadrelor didactice implicate in acest proiect, in special doamnei prof. Safaliu Adina pentru coordonarea sa. Clasamentul pe tara il puteti vedea aici http://www.scolipentruunviitorverde.ro/wp-content/themes/spuvv/uploads/Rezultate%20provizorii%20-%20Sectiunea%20TERRA%20MAGAZIN.pdf
Oricum un lucru e cert....cu cat ne implicam si mobilizam in proiecte din toate domeniile cu atat ne facem cunoscuti la nivel national...si asta nu poate decat sa ne fie de folos.
Sper sa fim cel putin la fel si anul scolar care vine!
Oricum un lucru e cert....cu cat ne implicam si mobilizam in proiecte din toate domeniile cu atat ne facem cunoscuti la nivel national...si asta nu poate decat sa ne fie de folos.
Sper sa fim cel putin la fel si anul scolar care vine!
luni, 2 august 2010
Graficul Consultatiilor Pentru Clasa X
Pentru elevii corigenti din clasa a X se vor desfasura sedinte de consultatii in datele de :
LUNI, 23 AUGUST 2010 , JOI , 26 AUGUST 2010, LUNI , 30 AUGUST 2010 intre orele 10 si 12.
LUNI, 23 AUGUST 2010 , JOI , 26 AUGUST 2010, LUNI , 30 AUGUST 2010 intre orele 10 si 12.
sâmbătă, 19 iunie 2010
Americanii se intorc la Recas :D
În urma cu câţiva ani, mai exact în anul 2006, oraşul Recaş a găzduit un oaspete deosebit, un voluntar american din partea Corpului Păcii – Jonathan Moore – care a sprijinit activităţile Primăriei Recaş.
Anul acesta, spre finalul anului şcolar Liceul Teoretic Recaş a fost selectat (din foarte multe şcoli aplicante) de către Organizaţia Corpul Păcii pentru a primi un voluntar, profesor de engleză din Statele Unite . Acesta va colabora timp de doi ani cu profesorii de limba engleză din cadrul liceului în vederea îmbunătăţirii competenţelor lingvistice ale elevilor. Se deschid astfel oportunităţi pentru elevii recăşeni de a învăţa foarte bine limba engleză chiar de la un vorbitor nativ al acestei limbi şi astfel şansele profesionale în viitor se pot îmbunătăţi foarte mult.
În plus faţă de învăţarea unei limbi străine elevii vor avea şi mai multe şanse de a se implica în proiecte locale şi internaţionale. Cu acest prilej a fost lansat şi un anunţ: se caută pentru viitorul voluntar (sau voluntară) cazare în Recaş, pentru o perioadă de doi ani începând din luna august 2010. Se menţionază însă că, dupa regulile Corpului Păcii voluntarul american nu poate plăti chirie, însă contribuie la toate plaţile utilităţilor (apă, gaz, curent, întreţinere, telefon).
Propunerile de cazare sunt aşteptate pâna cel târziu 25 iunie iar informaţii suplimentare se pot obţine la Liceul Teoretic Recaş, tel. 0256-330123, persoană de contact Valentin Dragu.
Anul acesta, spre finalul anului şcolar Liceul Teoretic Recaş a fost selectat (din foarte multe şcoli aplicante) de către Organizaţia Corpul Păcii pentru a primi un voluntar, profesor de engleză din Statele Unite . Acesta va colabora timp de doi ani cu profesorii de limba engleză din cadrul liceului în vederea îmbunătăţirii competenţelor lingvistice ale elevilor. Se deschid astfel oportunităţi pentru elevii recăşeni de a învăţa foarte bine limba engleză chiar de la un vorbitor nativ al acestei limbi şi astfel şansele profesionale în viitor se pot îmbunătăţi foarte mult.
În plus faţă de învăţarea unei limbi străine elevii vor avea şi mai multe şanse de a se implica în proiecte locale şi internaţionale. Cu acest prilej a fost lansat şi un anunţ: se caută pentru viitorul voluntar (sau voluntară) cazare în Recaş, pentru o perioadă de doi ani începând din luna august 2010. Se menţionază însă că, dupa regulile Corpului Păcii voluntarul american nu poate plăti chirie, însă contribuie la toate plaţile utilităţilor (apă, gaz, curent, întreţinere, telefon).
Propunerile de cazare sunt aşteptate pâna cel târziu 25 iunie iar informaţii suplimentare se pot obţine la Liceul Teoretic Recaş, tel. 0256-330123, persoană de contact Valentin Dragu.
duminică, 13 iunie 2010
VACANTA PLACUTA !!!!!!
Va doresc tuturor, elevi, parinti, cadre didactice o vacanta cat mai relaxanta, plina de distractii, dar totodata finalizata cu incarcarea "bateriilor" pentru anul viitor scolar!
marți, 8 iunie 2010
joi, 27 mai 2010
joi, 20 mai 2010
CAMPANIE COLECTARE HARTIE!!!!!
Caiete vechi, ziare, reviste, cartoane .... toate provin din natura. Haideti sa le folosim la maxim prin reciclare, sa nu mai sacrificam natura!
Cu mic cu mare sunteti asteptati sa aduceti hartie la Liceul Teoretic Recas.
Cu mic cu mare sunteti asteptati sa aduceti hartie la Liceul Teoretic Recas.
miercuri, 19 mai 2010
Weekend prelungit
LUNI, 24 MAI e LIBER!
Distractie placuta....si sa va incarcati bateriile pentru ultimele 3 saptamani de scoala
Distractie placuta....si sa va incarcati bateriile pentru ultimele 3 saptamani de scoala
luni, 17 mai 2010
duminică, 16 mai 2010
vineri, 14 mai 2010
miercuri, 5 mai 2010
marți, 4 mai 2010
Localizare geografica
LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
În aprilie 2004, judeţul Timiş s-a îmbogăţit cu un nou oraş – Recaş. Recaşul este situat la o distanţă de circa 23 km de Timişoara şi 37 km de Lugoj, pe drumul judeţean DN6 (european E70) şi magistrala feroviară 900 Timişoara – Bucureşti. Oraşul are acces şi la aeroportul internaţional Timişoara, aflat la 23 km distanţă.
Coordonatele geografice ale localităţii sunt 45°48´5´´ latitudine nordică şi 21°30´48´´ longitudine estică. Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 229, 88 km², unde predomină câmpia – Câmpia Lugojului – o câmpie golf la poalele Dealurilor de Vest şi a unor coline însorite, cu o înălţime maximă de 103 m peste nivelul mării. Clima este temperată de tranziţie, cu o uşoară influenţă mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi, cu precipitaţii ce satisfac cerinţele agriculturii şi cu vânt dominant din nord. Teritoriul oraşului este traversat la sud de râul Timiş şi de canalul Bega.
Zona este cunoscută în special pentru calitatea vinurilor sale. În ultimii ani activitatea economică a început să se diversifice.
Informaţii generale
Aşezare
Recaşul este situat la o distanţă de circa 23 km de Timişoara şi 37 km de Lugoj, pe drumul judeţean DN 6 (european E 70) şi magistrala feroviară 900 Timişoara – Bucureşti. Oraşul are acces şi la aeroportul internaţional Timişoara, aflat la 23 km distanţă.
Coordonatele geografice ale localităţii sunt 45°48´5´´ latitudine nordică şi 21°30´48´´ longitudine estică.
Vecini
Oraşul Recaş se învecinează cu satele aparţinătoare: Izvin, Herneacova, Petrovaselo, Bazoşu Vechi dar şi cu Şuştra – aparţinătoare de comuna Topolovăţu Mare.
Suprafaţă
Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 229, 88 km².
Populaţie
Ultimele date statistice arată o populaţie de 8.560 locuitori, cu o densitate de 37,41 locuitori/ km². Este un exemplu de diversitate etnică, aici trăind români, maghiari, sârbi, croaţi, germani, rromi şi alte naţionalităţi.
Localităţi
Oraşul Recaş are şase sate aparţinătoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoşu Vechi şi Nadăş.
Relieful
Se caracterizează prin predominarea câmpiei – Câmpia Lugojului – o câmpie golf la poalele Dealurilor de Vest şi a unor coline însorite, cu o înălţime maximă de 103 m peste nivelul mării.
Clima
Este temperată de tranziţie, cu o uşoară influenţă mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi, cu precipitaţii ce satisfac cerinţele agriculturii şi cu vânt dominant din nord.
Cursurile de apă
Teritoriul oraşului este traversat la sud de râul Timiş şi de canalul Bega.
Obiective turistice
Edificii religioase
Biserici ortodoxe române în Recaş (1924), Izvin (1786), Nadăş (1901, biserica de lemn - sec.al XVIII-lea), Bazoş (1910), Stanciova (1927, capelă) şi Herneacova (1870); biserica ortodoxă sârbă din Petrovaselo; biserica greco-catolică din Izvin; biserici romano-catolice la Recaş (1918) şi Bazoş (1933); biserici baptiste în Recaş, Izvin şi Bazoş; biserica penticostală în Recaş. Manifestările cultural-religioase care se desfăşoară cuprind: Ruga în localităţile: Izvin (a doua zi după Sfintele Paşti); Bazoş (la o săptămână după Sfintele Paşti); Petrovaselo şi Stanciova (6 mai); Recaş (de Rusalii); Nadăş (25 iunie) şi Herneacova (26 octombrie - Sf. Dumitru). Ruga romano-catolică în localitatea Recaş: croaţi (24 iunie), maghiari (15 iulie), germani (1 octombrie).
Edificii culturale
Monumentul eroilor căzuţi la datorie în Primul şi Al Doilea Război Mondial în localităţile Recaş, Bazoşu Vechi şi Izvin, iar la Petrovaselo plăci comemorative ale eroilor din Primul şi Al Doilea Război Mondial.
Oraşul Recaş se poate mândri cu Casa de Cultură „Ion Cojocar“ din Recaş, Muzeul de Istorie din Recaş, Biblioteca Orăşenească din Recaş, dar şi cu cămine culturale la Bazoş, Herneacova şi Petrovaselo.
Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale
Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:
DN 6 Recaş – Izvin = 4 km;
DC 147 Recaş – Bazoş = 9 km;
DC 75 Recaş – Petrovaselo = 6 km;
DJ 609E, DC 66 Recaş – Herneacova = 8 km;
DJ 609E, DC 66 Recaş – Stanciova = 14 km;
DJ 609 E, DC 66, 68 Recaş – Nadăş = 15 km.
În aprilie 2004, judeţul Timiş s-a îmbogăţit cu un nou oraş – Recaş. Recaşul este situat la o distanţă de circa 23 km de Timişoara şi 37 km de Lugoj, pe drumul judeţean DN6 (european E70) şi magistrala feroviară 900 Timişoara – Bucureşti. Oraşul are acces şi la aeroportul internaţional Timişoara, aflat la 23 km distanţă.
Coordonatele geografice ale localităţii sunt 45°48´5´´ latitudine nordică şi 21°30´48´´ longitudine estică. Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 229, 88 km², unde predomină câmpia – Câmpia Lugojului – o câmpie golf la poalele Dealurilor de Vest şi a unor coline însorite, cu o înălţime maximă de 103 m peste nivelul mării. Clima este temperată de tranziţie, cu o uşoară influenţă mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi, cu precipitaţii ce satisfac cerinţele agriculturii şi cu vânt dominant din nord. Teritoriul oraşului este traversat la sud de râul Timiş şi de canalul Bega.
Zona este cunoscută în special pentru calitatea vinurilor sale. În ultimii ani activitatea economică a început să se diversifice.
Informaţii generale
Aşezare
Recaşul este situat la o distanţă de circa 23 km de Timişoara şi 37 km de Lugoj, pe drumul judeţean DN 6 (european E 70) şi magistrala feroviară 900 Timişoara – Bucureşti. Oraşul are acces şi la aeroportul internaţional Timişoara, aflat la 23 km distanţă.
Coordonatele geografice ale localităţii sunt 45°48´5´´ latitudine nordică şi 21°30´48´´ longitudine estică.
Vecini
Oraşul Recaş se învecinează cu satele aparţinătoare: Izvin, Herneacova, Petrovaselo, Bazoşu Vechi dar şi cu Şuştra – aparţinătoare de comuna Topolovăţu Mare.
Suprafaţă
Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 229, 88 km².
Populaţie
Ultimele date statistice arată o populaţie de 8.560 locuitori, cu o densitate de 37,41 locuitori/ km². Este un exemplu de diversitate etnică, aici trăind români, maghiari, sârbi, croaţi, germani, rromi şi alte naţionalităţi.
Localităţi
Oraşul Recaş are şase sate aparţinătoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoşu Vechi şi Nadăş.
Relieful
Se caracterizează prin predominarea câmpiei – Câmpia Lugojului – o câmpie golf la poalele Dealurilor de Vest şi a unor coline însorite, cu o înălţime maximă de 103 m peste nivelul mării.
Clima
Este temperată de tranziţie, cu o uşoară influenţă mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi, cu precipitaţii ce satisfac cerinţele agriculturii şi cu vânt dominant din nord.
Cursurile de apă
Teritoriul oraşului este traversat la sud de râul Timiş şi de canalul Bega.
Obiective turistice
Edificii religioase
Biserici ortodoxe române în Recaş (1924), Izvin (1786), Nadăş (1901, biserica de lemn - sec.al XVIII-lea), Bazoş (1910), Stanciova (1927, capelă) şi Herneacova (1870); biserica ortodoxă sârbă din Petrovaselo; biserica greco-catolică din Izvin; biserici romano-catolice la Recaş (1918) şi Bazoş (1933); biserici baptiste în Recaş, Izvin şi Bazoş; biserica penticostală în Recaş. Manifestările cultural-religioase care se desfăşoară cuprind: Ruga în localităţile: Izvin (a doua zi după Sfintele Paşti); Bazoş (la o săptămână după Sfintele Paşti); Petrovaselo şi Stanciova (6 mai); Recaş (de Rusalii); Nadăş (25 iunie) şi Herneacova (26 octombrie - Sf. Dumitru). Ruga romano-catolică în localitatea Recaş: croaţi (24 iunie), maghiari (15 iulie), germani (1 octombrie).
Edificii culturale
Monumentul eroilor căzuţi la datorie în Primul şi Al Doilea Război Mondial în localităţile Recaş, Bazoşu Vechi şi Izvin, iar la Petrovaselo plăci comemorative ale eroilor din Primul şi Al Doilea Război Mondial.
Oraşul Recaş se poate mândri cu Casa de Cultură „Ion Cojocar“ din Recaş, Muzeul de Istorie din Recaş, Biblioteca Orăşenească din Recaş, dar şi cu cămine culturale la Bazoş, Herneacova şi Petrovaselo.
Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale
Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:
DN 6 Recaş – Izvin = 4 km;
DC 147 Recaş – Bazoş = 9 km;
DC 75 Recaş – Petrovaselo = 6 km;
DJ 609E, DC 66 Recaş – Herneacova = 8 km;
DJ 609E, DC 66 Recaş – Stanciova = 14 km;
DJ 609 E, DC 66, 68 Recaş – Nadăş = 15 km.
Istoric Recaș
Recaş este un oraş în judeţul Timiş, Banat, România. A primit statutul de oraş în aprilie 2004. Recaşul are o populaţie de aproximativ 8.560 locuitori şi este un exemplu de diversitate etnică, aici trăind împreună români, maghiari, sârbi, croaţi, germani (şvabi) şi romi. Oraşul Recaş are şi 6 sate aparţinătoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoş şi Nadăş.
Istoricul localitatii
Prima atestarea a localităţii provine din cronici feudale datate în 1319. De-a lungul timpului Recaşul a fost pe rând domeniu feudal, cetate, târg de care aparţineau 15 sate, a fost sub administraţie turcească, austriacă, maghiară şi română. În istoria Recaşului există câteva perioade distincte:1318 – 1552 – domeniu feudal, cetate, târg (de care aparţineau 15 sate);1552 – 1716 – administraţie turceacă, perioadă în care ştirile lipsesc, negăsindu-se traduceri);1716 – 1778 – administraţie austriacă;1778 – 1921 – administraţie maghiară, comitatul de Timiş.1922 – 2004 – comună iar din 2004-Recas devine oras
Din anii 1784-1786, datorită procesului e colonizare a Banatului, au început să se stabilească populaţii germane. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX Recaşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viaţa socială şi economică din zonă (reşedinţă de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepţie).
În 1894 a fost construita fabrica de caramidă cu 100 de angajati iar în anul 1902 a apărut primul ziar german "Temesrekaser Zeitung".
În perioada interbelică Recaşul dispunea de şcoală primară, şcoală confesională catolică, cazinou, asociaţia pompierilor, cerc agricol german, cluburi sportive
In prezent,Recas este infratit cu Lecce şi Pontecurone – Italia, Saint Berthevin – Franţa si Kovaciţa – Serbia.
Stema simbolică reprezintă strugurele, floarea soarelui, spicul de grâu. Recaşul va avea o nouă stemă: două mâini împreunate, înconjurate de steluţe reprezentând satele aparţinătoare, strugurele - zona viticolă, şi calul - herghelia de la Izvin
Domenii de activitate:
Economie
Viticultura
Cel mai vechi document scris despre viile Recasului este datat din 11 Noiembrie 1447, fiind un act prin care Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpara viile de la Ioan si Ecaterina Magyar pentru 32 florini unguresti de aur.
Incepand din 1772 si pana in 1786 au emigrat in regiune, de buna voie sau datorita saraciei, un numar impresionant de Svabi, locuitori din Bavaria, din zona Ulm, zona in care se vorbea dialectul Scwaben
In prezent, Compania „Cramele Recas” deţine 750 hectare de viţă-de-vie şi deţine în portofoliu branduri de vinuri precum Fetească Neagră, Legend of Transylvania, La Putere, Te iubesc mult şi Scwaben Wein. Ele sunt principala atractie a Recaşului aflate pe traseul turistic „Drumul vinului” şi care dispun de magazine de prezentare, o sală de degustare aflată la 9 m sub pământ, sala de vinotecă şi sala barrique.
Viata social-culturala
Casa de Cultura Ion Cojar cuprinde utilitati precum sala de spectacole cu o capacitate de 400 locuri, spatiu expozitional, sala de conferinte si de lectura precum si biblioteca oraseneasca ce ofera cititorilor sai aproximativ 15.000 volume in limbile romana, germana, maghiara, sarba, franceza si engleza.
Muzeul de Istorie, infiintat in septembrie 1987, sub forma unei expozitii permanente, a fost reorganizat si redeschis in anul 2002. In prezent cuprinde urmatoarele sectii: Istorie, Etnografie, Arta si Sport.
Exista o formatie de pompieri voluntari infiintata in 1880.
Formatia de pompieri voluntari infiintata in 1880– astazi Serviciul de urgenta comunitar al orasului Recas
Formatia de pompieri este patronata de Sf. Florian si a fost infiintata in anul 1880.
Bravi comandanti:
1880 – Dostel Ferencz
1925 – Marschatzky Iohan
1933 – Iohan Jdiarsky
1942 – Iuliu Schutz
1955 – Cheveresan Matei
1958 – Kohaida Desideriu
1960 – Suman Viorel
1997 – Varga Ioan
2002 – Miklos Bela
2010 – Szavuli Balazs
Presedinte de onoare al formatiei de pompieri a fost dr. Iosif Stitzl.
In Recas a existat scoala de pompieri.
In anul 1957 si 1958 formatia de pompieri a obtinut locul 1 pe raionul Timisoara. Intre anii 1963-1966-1967 titlul de formatie voluntara fruntasa in Banat. In prezent formatia voluntara de pompieri este una din formatiile fruntase din judet
Dintre formatiile culturale active amintim Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii Ortodoxe, Ansablul sarbesc de dansuri Sveti George din Stanciova, Fanfara germana „Rekaser Blasmusik”
Anual se organizeaza numeroase evenimente culturale – „Ziua orasului Recas”, Ruga Recasului si a fiecaruia dintre localitatile apartinatoare, Zilele Toamnei si alte manifestari legate de traditia viticola, serbari religioase si ale diferitelor grupuri etnice.
O manifestare culturala deosebita, de data recenta este Festivalului Internaţional de Folclor “Toţi diferiţi, toţi din Banat”,prima editie avand loc in 2008 si care a reunit pe pământ românesc ansambluri artistice din Republica Serbia şi din România. Climatul politic favorabil a făcut ca cele două comunităţi să se cunoască şi să identifice valori comune în ceea ce priveşte folclorul, tradiţiile, educaţia şi cultura specifică fiecărui popor.Născut în urma parteneriatului dintre localităţile Recaş şi Kovacica proiectul „Toţi diferiţi, toţi din Banat” şi-a propus reabilitarea de infrastructură şi organizarea unui eveniment cultural prin care să se promoveze valorile multietnice din banatul de ambele părţi ale frontierei.
Proiectul implementat de Primaria Orasului Recaş a fost finanţat prin Programul de Vecinătate România- Serbia 2004-2006 avand o valoare totală de 525.430 euro.
O alta atractie a localitatii este terenul de golf al Asociatiei Sportive "Club Tite Golfresort" din Recaş se întinde pe o suprafaţă de 34 de hectare. Acesta este al treilea din ţară omologat la standarde sportive internaţionale, după cele de la Pianu de Jos în judeţul Alba şi de la Breaza, „Lac verde". Terenul are nouă trasee, pe care pot juca simultan 36 de personae
Invatamantul la Recas- istoric
Invatamantul ilustreaza si el caracterul plurietnic al localitatii. Inceputurile lui in Recas sunt plasate in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Inca din 1767 este prezent Igancz Schmidt - invatator german. In1779 - existau 2 invatatori germani iar1803 a fost infiintata scoală germana independenta.
1838 - erau angajaţi invatatori care predau in limba maghiara
1843 - se reconstruieşte scoală germana; invatatori Iohann Gros si Paul Valkov
1853 - a fost creat post de invatator şocat
Intre 1838 – 1958 in Recas se vorbeste despre scoala croata, germano – croatata, croato – maghiaro – romana.
1853 - a fost finalizata construcţia scolii germane
Cele 2 secţii ale scolii erau frecventate de 447 de copii. La scoală germana era invator principal Iohann Gros si Eduard Herienberger . Clasele din ciclul inferior erau frecventate de 125 de baieti si 112 fete. In clasele superioare erau 59 de baieti si 34 de fete. La secţia ilirica (socati) erau inscrisi 87 baieti si 30 de fete. Invatator era Paul Valkov.
1855- a murit invatatorul principal Iohann Gros - locul sau a fost luat de Iosif Geml (fiul lui a devenit ulterior primarul Timişoarei)
1856- Primaria construieşte un etaj pentru clasele şocaţilor. A fost angajat al II-lea invatator şocat — Iohan Ivanovics - dupa moartea sa, invatator a fost Kaplan Iles Turchanyi.
1864 - Ferdinand Decsov a fost numit invatator iliric secundar. Acesta a demisionat dupa scurt timp, cele doua clase au fost comasate si au fost numite provizoriu un preparandist de invatator originar din Recas - Mathias Jankulov.
In 1869 in Recas s-a infiintat scoala confesionala “ilirica” intretiunuta de autoritatile locale.
1869 - Scoală Publica Catolica a fost declarata scoală confesionala, a fost infiintata catedra şcolara si prima comisie şcolara. Elevii trebuiau sa citească, sa scrie si sa socotească in limba maghiara. Inspectorii şcolari verificau trimestrial şcolile.
1869 - 1885 - Caseria comunei intretine scoala. Comuna sistează aceasta activitate la ordine primite de sus.
1872 - invatator german principal Ernest Szakolczay a fost primul invatator care a adunat date din istoria Recasului, le-a dictat copiilor, a făcut drumeţii cu elevii. Invatator german secundar a fost Arnold Alexander Vogl. Totodata din marturiile unui invatator din acel an aflam urmatorul lucru “ croatii aveau 2 scoli cu 4 clase si germani aveau de asemenea 2 scoli”,conform Nicolae Stoicescu in “Bibliografia localitatilor si monumentelor medievale din Banat”
In 1873 atat scoala croata cat si cea germana desi confesionale sunt intretinute de autoritatile locale.
In 1885 autoritatile locale au inceput sa micsoreze contributiile banesti pentru intretinerea scolilor si plata invatatorilor
1894 - a fost construita grădiniţa, prima educatoare primeşte de la primărie un salariu de 500 de florini pe an, iar supraveghetoarea 125 de florini, salariul învăţătorului secundar la scoală era intre 126 si 150 guldeni plus 36 masuri de cereale. 1894 - se dorea Etatizarea scolii confesionale. 1896 - apare scoală de ucenici si meserii 1900 - se infiinteaza scoală maghiara
La sfarsitul primului deceniu al secolului XIX din cauza numarului mic de copii, scoala croata se uneste cu cea germana. Intre timp se infiinteaza in Recas si scoala primara maghiara.
1908 - din cauza menţinerii scolii confesionale se isca o lupta intre primărie si parohie. Ministerul maghiar al cultelor obliga primăria sa primească scoală confesionala si invatatorul. Învăţătorii scolii erau Iulius Schimdt, Iohann Agnes, Eugen Csorany. Director si invatator Viktor Bonomi.
1912 - se infiinteaza Asociaţia de instruire autodidacta a Recasului
1920 - se desfiinţează Scoală maghiara si se transforma in scoală romaneasca director Simon Milosav, invatatori Iohann Ondreikovics, Ernst Gal.
In anii `30 scoala primara era de 7 clase si depindea de rezultatele la invatatura. De obicei fetele abandonau dupa clasa a IV a. Functionau clase simultane I – IV, clasa croata, clasa maghiara, clasa romana,iar germanii aveau scoala separata – “scoala cu etaj” ( in spatele biserici catolice ).
In 1933 se desfinteaza clasa croata, dar se va redeschide in 1935 sau 1936. Dupa aproximativ un an raman doar clasele I – IV, limba croata. Cladirea scolii se afla langa parc, vis-à-vis de parohia bisericii catolice. Anii 1958 – 1959 se pare ca sunt ultimii ani in care mai functioneaza scoala croata. De acum copii invata la scoala romana de stat, invatamantul de 8 clase.
In 1960 se infiinteaza liceul la Recas, clasele IX – XII. Scoala functioneaza in 3 cladiri diferite. Ciclul primar in “ scoala veche” si aproximativ pe locul actualei sali de sport unde exista o cladire. In cele 2 cladiri care se aflau in aceeasi curte invatau copii, clasele I – IV. Gimnaziul functiona in “scoala cu etaj” in spatele bisericii catolice. Tot acolo era o mica sala de sport. Cladirea liceului se afla langa parc. Incepand cu anul scolar 1976 – 1977 functioneaza “scoala noua” si alaturi de ea “scoala veche” din aceeasi curte. Absolventii clasei a X a din 1977 pleaca pentru treapta a II a de liceu la liceele din Timisoara pentru ca la Recas se defiinteaza liceul.( Ministrul invatamantului la vremea aceea era Suzana Gidea. A fost desfiintat atunci invatamantul liceal din mediul rural). Cu toate eforturile directorului din vremea aceea , domnul Ilie Statie si cu toate ca scoala oferea toata conditiile pentru invatamantul liceal ( 24 Sali de clasa, 3 laboratoare moderne la vremea accea : chimie, fizica, biologie )invatamantul liceal a fost desfiintat. Raman 8 clase plus treapta I de liceu agricol. Ultima promotie de clasa a XII a, a fost aceea din 1978. Liceul s-a reinfiintat dupa revolutia din 1989
Miscarea sportiva
In Recas a existat o miscare sportive cu care localitatea se poate mandri. Aici a existat din 19? Clubul atletic, practicandu-se si handball sau fotbal. Atletismul afost ramuracea mai prolifica,dand atleti campioni nationali .Cel mai important este Francisc Nemes care a obţinut de mai multe ori titlul de campion al României la 400m plat; a fost vicecampion balcanic la 400 m plat; a făcut parte din Lotul Olimpic al României şi a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936. A alergat in seriile probei de 400 m plat
Galeria oamenilor de seamă Recas, jud. Timis
Ion Cojar
În cea mai frumoasă constelatie a cerurilor de iarnă, (9.01.1931) la Recas, a văzut lumina zilei, cel căruia destinul i-a hărăzit un drum deosebit în viată si i-a purtat pasii departe de locurile natale. A fost actor, regizor, director la Teatru Mic din Bucuresti (1969-1972), director general al Teatrului National I L Caragiale Bucuresti (1997-2001), astăzi profesor universitar la Academia de Teatru si Film din Bucuresti.
1999 – cetătean de onoare al comunei Recas
2001 – este decorat cu ordinul „Steaua României in grad de ofiter”
2005 – diplomă de excelenta a universitatii nationale de artă teatrală si cinematografica I L Caragiale din Bucuresti pentru 50 de ani de activitate pedagogica
2005 – i se acorda titlul de Doctor Honoris Causa de catre Universitatea de artă teatrala din Târgu- Mures.
Chiar si numai întâlnirile în gând cu domnia sa, sunt pentru noi, recăsenii, o vesnică sărbătoare a spiritului, pe care întotdeauna o salutăm, o pretuim si ne străduim să o prelungim, de-a lungul fiecărei generatii. O parte din inima si sufletul domniei sale, a rămas aici la noi - locul în care îl asteptăm cu dor să se reîntoarcă.
Elek Schwartz
Unul dintre cei mai mari antrenori din istoria Olandei este, fara indoiala, romanul Elek Schwartz. Nascut in 1908, la Recas, Schwartz a antrenat Olanda timp de sapte ani, intre 1957-1964, si a pus umarul la transformarea batavilor dintr-o echipa modesta intr-unul dintre granzii Europei.
Fiul unor negustori evrei din Timisoara, Elek Schwartz a inceput fotbalul la Kadima, dupa care a evoluat la Ripensia. In 1932, in timpul unui turneu, ramane in Franta, unde va juca pentru FC Hyeres (1932-1934), AS Cannes (1934-1936), Racing Strasbourg (1936-1938) si Red Star Olympique (1938-1939). Tot in Hexagon isi incepe si cariera de antrenor la echipe precum Cannes (1948-1949), AS Monaco (1950-1952) sau Le Havre (1952-1953). Dupa patru ani in Germania, unde reuseste promovarea cu Sportfreunde Hamborn 07 si termina pe locul al patrulea, respectiv al optulea cu Rot-Weiss Essen, pe care o preluase in 1955 din postura de campioana, ajunge la nationala Olandei. Este perioada in care fotbalul olandez incepe sa dea primele semne de afirmare. Batavii rateaza la mustata calificarea la CM din 1958, dupa ce pierd cu 3-2 la Viena meciul cu Austria si nu reusesc decat un 1-1 pe teren propriu.
A invins Brazilia, campioana mondiala
Olanda nu se inscrie in preliminariile pentru Euro 1960 si rateaza calificarea la Campionatul Mondial 1962 si la Euro ′64, insa olandezii inregistreaza cateva succese remarcabile, cel mai mare fiind victoria cu 1-0 in fata campioanei mondiale Brazilia din care nu lipseau Pele,Gilmar sau Zito, pe 2 mai 1963. In 49 de partide pe banca nationalei Olandei, Schwartz aduna 19 succese, 12 remize si 18 infrangeri. Plecat la Benfica, Schwartz elimina din Cupa Campionilor Europeni pe Real Madrid, cu un uluitor 5-1, insa pierde finala cu Inter Milano, care il avea antrenor pe marele Helenio Herrera,creatorul catenaccio-ului.
Tehnicianul roman mai bifeaza o semifinala de Cupa UEFA cu Eintracht Frankfurt(aici va primi porecle de “mister”) s si se retrage in 1979, dupa ce a mai trecut pe la FC Porto, TSV Munchen 1860, Strasbourg si Haguenau. Unul dintre cei mai mari antrenori din toate timpurile, Schwartz se stinge din viata in 2000, la Haguenau
Alexander (Elek) Schwartz
Data nasterii: 23 octombrie 1908
Locul nasterii: Recas
Decedat: 2 octombrie 2000, Haguenau
Cariera ca jucator: Kadima Timisoara, FC Hy?res (1932-1934), AS Cannes (1934-1936), Racing Strasbourg (1936-1938) si Red Star Olympique (1938-1939)
Cariera ca antrenor: AS Cannes (1948-1949), AS Monaco (1950-1952), Le Havre (1952-1953), Sportfreunde Hamborn 07 (1953-1955), Rot-Weiss Essen (1955-1957), Olanda (1957-1964), Benfica (1964-1965), Eintracht Frankfurt (1965-1967), FC Porto (1969-1970), M?nchen 1860 (1972), Racing Strasbourg (1976-1977) si SR Haguenau (1977-1979
Ioca Cosic s-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş.
A lucrat în administraţia de stat, îndeplinind funcţia de notar comunal, a fost dascăl şi inspector şcolar. În contextul muncii culturale, a reînviat activitatea societăţii corale şi de lectură a croaţilor. A colaborat la periodice literare din ţară şi străinătate. A publicat zeci de colinde locale.
Emilia Lungu - poetă
A trăit la Recaş, este prima învăţătoare româncă din Banat, a înfiinţat în anul 1874 prima şcoală de fete în limba română din Banat. Este prima romancieră din literatura română, şi prima ziaristă profesionistă din Banat şi Ardeal. Este înmormântată la cimitirul din Calea Buziaşului din Timişoara.
Francisc Nemes - atlet
A fost cel mai mare sportiv al clubului atletic din Recaş, obţinând de mai multe ori titlul de campion al României la 400m plat; a fost vicecampion balcanic la 400 m plat; a făcut parte din Lotul Olimpic al României şi a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936. A alergat in seriile probei de 400 m plat. In cariera sa sportiva a avut marea onoare de a fi premiat de Majestatile lor regale Carol al II-lea si Elena.
Ilonca Neimann
Neobosit om de cultură, animatoare a mişcării culturale maghiare. A înfiinţat Clubul Femeilor Maghiare, a pregătit echipe de teatru în limba maghiară. Organiza întâlniri între generaţii.
Iosif Stitzl
S-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş. A fost doctor. A consimţit atât cât a trăit la sacrificii sufleteşti şi materiale pentru a face din Recaş un puternic centru atletic. A fost preşedintele de onoare al formaţiei de pompieri şi al Clubului Atletic din Recaş. A pregătit echipe de atletism handbal şi fotbal. În 1936, a construit primul stadion din Recaş.
Martha Bugariu Kessler
Marea artista a Recasului si a Romaniei, prim solista a Operei din Bucuresti, mezzo-soprana in cvartetul vocal al Filarmonicii din Bucuresti timp de 30 de ani. A cantat in toata Europei. In Statele Unite si pe alte continente. S-a nascut la Recas in anul 1930 si a trecut la cele vesnice in Bucuresti in anul 2000.
Istoricul localitatii
Prima atestarea a localităţii provine din cronici feudale datate în 1319. De-a lungul timpului Recaşul a fost pe rând domeniu feudal, cetate, târg de care aparţineau 15 sate, a fost sub administraţie turcească, austriacă, maghiară şi română. În istoria Recaşului există câteva perioade distincte:1318 – 1552 – domeniu feudal, cetate, târg (de care aparţineau 15 sate);1552 – 1716 – administraţie turceacă, perioadă în care ştirile lipsesc, negăsindu-se traduceri);1716 – 1778 – administraţie austriacă;1778 – 1921 – administraţie maghiară, comitatul de Timiş.1922 – 2004 – comună iar din 2004-Recas devine oras
Din anii 1784-1786, datorită procesului e colonizare a Banatului, au început să se stabilească populaţii germane. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX Recaşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viaţa socială şi economică din zonă (reşedinţă de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepţie).
În 1894 a fost construita fabrica de caramidă cu 100 de angajati iar în anul 1902 a apărut primul ziar german "Temesrekaser Zeitung".
În perioada interbelică Recaşul dispunea de şcoală primară, şcoală confesională catolică, cazinou, asociaţia pompierilor, cerc agricol german, cluburi sportive
In prezent,Recas este infratit cu Lecce şi Pontecurone – Italia, Saint Berthevin – Franţa si Kovaciţa – Serbia.
Stema simbolică reprezintă strugurele, floarea soarelui, spicul de grâu. Recaşul va avea o nouă stemă: două mâini împreunate, înconjurate de steluţe reprezentând satele aparţinătoare, strugurele - zona viticolă, şi calul - herghelia de la Izvin
Domenii de activitate:
Economie
Viticultura
Cel mai vechi document scris despre viile Recasului este datat din 11 Noiembrie 1447, fiind un act prin care Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpara viile de la Ioan si Ecaterina Magyar pentru 32 florini unguresti de aur.
Incepand din 1772 si pana in 1786 au emigrat in regiune, de buna voie sau datorita saraciei, un numar impresionant de Svabi, locuitori din Bavaria, din zona Ulm, zona in care se vorbea dialectul Scwaben
In prezent, Compania „Cramele Recas” deţine 750 hectare de viţă-de-vie şi deţine în portofoliu branduri de vinuri precum Fetească Neagră, Legend of Transylvania, La Putere, Te iubesc mult şi Scwaben Wein. Ele sunt principala atractie a Recaşului aflate pe traseul turistic „Drumul vinului” şi care dispun de magazine de prezentare, o sală de degustare aflată la 9 m sub pământ, sala de vinotecă şi sala barrique.
Viata social-culturala
Casa de Cultura Ion Cojar cuprinde utilitati precum sala de spectacole cu o capacitate de 400 locuri, spatiu expozitional, sala de conferinte si de lectura precum si biblioteca oraseneasca ce ofera cititorilor sai aproximativ 15.000 volume in limbile romana, germana, maghiara, sarba, franceza si engleza.
Muzeul de Istorie, infiintat in septembrie 1987, sub forma unei expozitii permanente, a fost reorganizat si redeschis in anul 2002. In prezent cuprinde urmatoarele sectii: Istorie, Etnografie, Arta si Sport.
Exista o formatie de pompieri voluntari infiintata in 1880.
Formatia de pompieri voluntari infiintata in 1880– astazi Serviciul de urgenta comunitar al orasului Recas
Formatia de pompieri este patronata de Sf. Florian si a fost infiintata in anul 1880.
Bravi comandanti:
1880 – Dostel Ferencz
1925 – Marschatzky Iohan
1933 – Iohan Jdiarsky
1942 – Iuliu Schutz
1955 – Cheveresan Matei
1958 – Kohaida Desideriu
1960 – Suman Viorel
1997 – Varga Ioan
2002 – Miklos Bela
2010 – Szavuli Balazs
Presedinte de onoare al formatiei de pompieri a fost dr. Iosif Stitzl.
In Recas a existat scoala de pompieri.
In anul 1957 si 1958 formatia de pompieri a obtinut locul 1 pe raionul Timisoara. Intre anii 1963-1966-1967 titlul de formatie voluntara fruntasa in Banat. In prezent formatia voluntara de pompieri este una din formatiile fruntase din judet
Dintre formatiile culturale active amintim Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii Ortodoxe, Ansablul sarbesc de dansuri Sveti George din Stanciova, Fanfara germana „Rekaser Blasmusik”
Anual se organizeaza numeroase evenimente culturale – „Ziua orasului Recas”, Ruga Recasului si a fiecaruia dintre localitatile apartinatoare, Zilele Toamnei si alte manifestari legate de traditia viticola, serbari religioase si ale diferitelor grupuri etnice.
O manifestare culturala deosebita, de data recenta este Festivalului Internaţional de Folclor “Toţi diferiţi, toţi din Banat”,prima editie avand loc in 2008 si care a reunit pe pământ românesc ansambluri artistice din Republica Serbia şi din România. Climatul politic favorabil a făcut ca cele două comunităţi să se cunoască şi să identifice valori comune în ceea ce priveşte folclorul, tradiţiile, educaţia şi cultura specifică fiecărui popor.Născut în urma parteneriatului dintre localităţile Recaş şi Kovacica proiectul „Toţi diferiţi, toţi din Banat” şi-a propus reabilitarea de infrastructură şi organizarea unui eveniment cultural prin care să se promoveze valorile multietnice din banatul de ambele părţi ale frontierei.
Proiectul implementat de Primaria Orasului Recaş a fost finanţat prin Programul de Vecinătate România- Serbia 2004-2006 avand o valoare totală de 525.430 euro.
O alta atractie a localitatii este terenul de golf al Asociatiei Sportive "Club Tite Golfresort" din Recaş se întinde pe o suprafaţă de 34 de hectare. Acesta este al treilea din ţară omologat la standarde sportive internaţionale, după cele de la Pianu de Jos în judeţul Alba şi de la Breaza, „Lac verde". Terenul are nouă trasee, pe care pot juca simultan 36 de personae
Invatamantul la Recas- istoric
Invatamantul ilustreaza si el caracterul plurietnic al localitatii. Inceputurile lui in Recas sunt plasate in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Inca din 1767 este prezent Igancz Schmidt - invatator german. In1779 - existau 2 invatatori germani iar1803 a fost infiintata scoală germana independenta.
1838 - erau angajaţi invatatori care predau in limba maghiara
1843 - se reconstruieşte scoală germana; invatatori Iohann Gros si Paul Valkov
1853 - a fost creat post de invatator şocat
Intre 1838 – 1958 in Recas se vorbeste despre scoala croata, germano – croatata, croato – maghiaro – romana.
1853 - a fost finalizata construcţia scolii germane
Cele 2 secţii ale scolii erau frecventate de 447 de copii. La scoală germana era invator principal Iohann Gros si Eduard Herienberger . Clasele din ciclul inferior erau frecventate de 125 de baieti si 112 fete. In clasele superioare erau 59 de baieti si 34 de fete. La secţia ilirica (socati) erau inscrisi 87 baieti si 30 de fete. Invatator era Paul Valkov.
1855- a murit invatatorul principal Iohann Gros - locul sau a fost luat de Iosif Geml (fiul lui a devenit ulterior primarul Timişoarei)
1856- Primaria construieşte un etaj pentru clasele şocaţilor. A fost angajat al II-lea invatator şocat — Iohan Ivanovics - dupa moartea sa, invatator a fost Kaplan Iles Turchanyi.
1864 - Ferdinand Decsov a fost numit invatator iliric secundar. Acesta a demisionat dupa scurt timp, cele doua clase au fost comasate si au fost numite provizoriu un preparandist de invatator originar din Recas - Mathias Jankulov.
In 1869 in Recas s-a infiintat scoala confesionala “ilirica” intretiunuta de autoritatile locale.
1869 - Scoală Publica Catolica a fost declarata scoală confesionala, a fost infiintata catedra şcolara si prima comisie şcolara. Elevii trebuiau sa citească, sa scrie si sa socotească in limba maghiara. Inspectorii şcolari verificau trimestrial şcolile.
1869 - 1885 - Caseria comunei intretine scoala. Comuna sistează aceasta activitate la ordine primite de sus.
1872 - invatator german principal Ernest Szakolczay a fost primul invatator care a adunat date din istoria Recasului, le-a dictat copiilor, a făcut drumeţii cu elevii. Invatator german secundar a fost Arnold Alexander Vogl. Totodata din marturiile unui invatator din acel an aflam urmatorul lucru “ croatii aveau 2 scoli cu 4 clase si germani aveau de asemenea 2 scoli”,conform Nicolae Stoicescu in “Bibliografia localitatilor si monumentelor medievale din Banat”
In 1873 atat scoala croata cat si cea germana desi confesionale sunt intretinute de autoritatile locale.
In 1885 autoritatile locale au inceput sa micsoreze contributiile banesti pentru intretinerea scolilor si plata invatatorilor
1894 - a fost construita grădiniţa, prima educatoare primeşte de la primărie un salariu de 500 de florini pe an, iar supraveghetoarea 125 de florini, salariul învăţătorului secundar la scoală era intre 126 si 150 guldeni plus 36 masuri de cereale. 1894 - se dorea Etatizarea scolii confesionale. 1896 - apare scoală de ucenici si meserii 1900 - se infiinteaza scoală maghiara
La sfarsitul primului deceniu al secolului XIX din cauza numarului mic de copii, scoala croata se uneste cu cea germana. Intre timp se infiinteaza in Recas si scoala primara maghiara.
1908 - din cauza menţinerii scolii confesionale se isca o lupta intre primărie si parohie. Ministerul maghiar al cultelor obliga primăria sa primească scoală confesionala si invatatorul. Învăţătorii scolii erau Iulius Schimdt, Iohann Agnes, Eugen Csorany. Director si invatator Viktor Bonomi.
1912 - se infiinteaza Asociaţia de instruire autodidacta a Recasului
1920 - se desfiinţează Scoală maghiara si se transforma in scoală romaneasca director Simon Milosav, invatatori Iohann Ondreikovics, Ernst Gal.
In anii `30 scoala primara era de 7 clase si depindea de rezultatele la invatatura. De obicei fetele abandonau dupa clasa a IV a. Functionau clase simultane I – IV, clasa croata, clasa maghiara, clasa romana,iar germanii aveau scoala separata – “scoala cu etaj” ( in spatele biserici catolice ).
In 1933 se desfinteaza clasa croata, dar se va redeschide in 1935 sau 1936. Dupa aproximativ un an raman doar clasele I – IV, limba croata. Cladirea scolii se afla langa parc, vis-à-vis de parohia bisericii catolice. Anii 1958 – 1959 se pare ca sunt ultimii ani in care mai functioneaza scoala croata. De acum copii invata la scoala romana de stat, invatamantul de 8 clase.
In 1960 se infiinteaza liceul la Recas, clasele IX – XII. Scoala functioneaza in 3 cladiri diferite. Ciclul primar in “ scoala veche” si aproximativ pe locul actualei sali de sport unde exista o cladire. In cele 2 cladiri care se aflau in aceeasi curte invatau copii, clasele I – IV. Gimnaziul functiona in “scoala cu etaj” in spatele bisericii catolice. Tot acolo era o mica sala de sport. Cladirea liceului se afla langa parc. Incepand cu anul scolar 1976 – 1977 functioneaza “scoala noua” si alaturi de ea “scoala veche” din aceeasi curte. Absolventii clasei a X a din 1977 pleaca pentru treapta a II a de liceu la liceele din Timisoara pentru ca la Recas se defiinteaza liceul.( Ministrul invatamantului la vremea aceea era Suzana Gidea. A fost desfiintat atunci invatamantul liceal din mediul rural). Cu toate eforturile directorului din vremea aceea , domnul Ilie Statie si cu toate ca scoala oferea toata conditiile pentru invatamantul liceal ( 24 Sali de clasa, 3 laboratoare moderne la vremea accea : chimie, fizica, biologie )invatamantul liceal a fost desfiintat. Raman 8 clase plus treapta I de liceu agricol. Ultima promotie de clasa a XII a, a fost aceea din 1978. Liceul s-a reinfiintat dupa revolutia din 1989
Miscarea sportiva
In Recas a existat o miscare sportive cu care localitatea se poate mandri. Aici a existat din 19? Clubul atletic, practicandu-se si handball sau fotbal. Atletismul afost ramuracea mai prolifica,dand atleti campioni nationali .Cel mai important este Francisc Nemes care a obţinut de mai multe ori titlul de campion al României la 400m plat; a fost vicecampion balcanic la 400 m plat; a făcut parte din Lotul Olimpic al României şi a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936. A alergat in seriile probei de 400 m plat
Galeria oamenilor de seamă Recas, jud. Timis
Ion Cojar
În cea mai frumoasă constelatie a cerurilor de iarnă, (9.01.1931) la Recas, a văzut lumina zilei, cel căruia destinul i-a hărăzit un drum deosebit în viată si i-a purtat pasii departe de locurile natale. A fost actor, regizor, director la Teatru Mic din Bucuresti (1969-1972), director general al Teatrului National I L Caragiale Bucuresti (1997-2001), astăzi profesor universitar la Academia de Teatru si Film din Bucuresti.
1999 – cetătean de onoare al comunei Recas
2001 – este decorat cu ordinul „Steaua României in grad de ofiter”
2005 – diplomă de excelenta a universitatii nationale de artă teatrală si cinematografica I L Caragiale din Bucuresti pentru 50 de ani de activitate pedagogica
2005 – i se acorda titlul de Doctor Honoris Causa de catre Universitatea de artă teatrala din Târgu- Mures.
Chiar si numai întâlnirile în gând cu domnia sa, sunt pentru noi, recăsenii, o vesnică sărbătoare a spiritului, pe care întotdeauna o salutăm, o pretuim si ne străduim să o prelungim, de-a lungul fiecărei generatii. O parte din inima si sufletul domniei sale, a rămas aici la noi - locul în care îl asteptăm cu dor să se reîntoarcă.
Elek Schwartz
Unul dintre cei mai mari antrenori din istoria Olandei este, fara indoiala, romanul Elek Schwartz. Nascut in 1908, la Recas, Schwartz a antrenat Olanda timp de sapte ani, intre 1957-1964, si a pus umarul la transformarea batavilor dintr-o echipa modesta intr-unul dintre granzii Europei.
Fiul unor negustori evrei din Timisoara, Elek Schwartz a inceput fotbalul la Kadima, dupa care a evoluat la Ripensia. In 1932, in timpul unui turneu, ramane in Franta, unde va juca pentru FC Hyeres (1932-1934), AS Cannes (1934-1936), Racing Strasbourg (1936-1938) si Red Star Olympique (1938-1939). Tot in Hexagon isi incepe si cariera de antrenor la echipe precum Cannes (1948-1949), AS Monaco (1950-1952) sau Le Havre (1952-1953). Dupa patru ani in Germania, unde reuseste promovarea cu Sportfreunde Hamborn 07 si termina pe locul al patrulea, respectiv al optulea cu Rot-Weiss Essen, pe care o preluase in 1955 din postura de campioana, ajunge la nationala Olandei. Este perioada in care fotbalul olandez incepe sa dea primele semne de afirmare. Batavii rateaza la mustata calificarea la CM din 1958, dupa ce pierd cu 3-2 la Viena meciul cu Austria si nu reusesc decat un 1-1 pe teren propriu.
A invins Brazilia, campioana mondiala
Olanda nu se inscrie in preliminariile pentru Euro 1960 si rateaza calificarea la Campionatul Mondial 1962 si la Euro ′64, insa olandezii inregistreaza cateva succese remarcabile, cel mai mare fiind victoria cu 1-0 in fata campioanei mondiale Brazilia din care nu lipseau Pele,Gilmar sau Zito, pe 2 mai 1963. In 49 de partide pe banca nationalei Olandei, Schwartz aduna 19 succese, 12 remize si 18 infrangeri. Plecat la Benfica, Schwartz elimina din Cupa Campionilor Europeni pe Real Madrid, cu un uluitor 5-1, insa pierde finala cu Inter Milano, care il avea antrenor pe marele Helenio Herrera,creatorul catenaccio-ului.
Tehnicianul roman mai bifeaza o semifinala de Cupa UEFA cu Eintracht Frankfurt(aici va primi porecle de “mister”) s si se retrage in 1979, dupa ce a mai trecut pe la FC Porto, TSV Munchen 1860, Strasbourg si Haguenau. Unul dintre cei mai mari antrenori din toate timpurile, Schwartz se stinge din viata in 2000, la Haguenau
Alexander (Elek) Schwartz
Data nasterii: 23 octombrie 1908
Locul nasterii: Recas
Decedat: 2 octombrie 2000, Haguenau
Cariera ca jucator: Kadima Timisoara, FC Hy?res (1932-1934), AS Cannes (1934-1936), Racing Strasbourg (1936-1938) si Red Star Olympique (1938-1939)
Cariera ca antrenor: AS Cannes (1948-1949), AS Monaco (1950-1952), Le Havre (1952-1953), Sportfreunde Hamborn 07 (1953-1955), Rot-Weiss Essen (1955-1957), Olanda (1957-1964), Benfica (1964-1965), Eintracht Frankfurt (1965-1967), FC Porto (1969-1970), M?nchen 1860 (1972), Racing Strasbourg (1976-1977) si SR Haguenau (1977-1979
Ioca Cosic s-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş.
A lucrat în administraţia de stat, îndeplinind funcţia de notar comunal, a fost dascăl şi inspector şcolar. În contextul muncii culturale, a reînviat activitatea societăţii corale şi de lectură a croaţilor. A colaborat la periodice literare din ţară şi străinătate. A publicat zeci de colinde locale.
Emilia Lungu - poetă
A trăit la Recaş, este prima învăţătoare româncă din Banat, a înfiinţat în anul 1874 prima şcoală de fete în limba română din Banat. Este prima romancieră din literatura română, şi prima ziaristă profesionistă din Banat şi Ardeal. Este înmormântată la cimitirul din Calea Buziaşului din Timişoara.
Francisc Nemes - atlet
A fost cel mai mare sportiv al clubului atletic din Recaş, obţinând de mai multe ori titlul de campion al României la 400m plat; a fost vicecampion balcanic la 400 m plat; a făcut parte din Lotul Olimpic al României şi a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936. A alergat in seriile probei de 400 m plat. In cariera sa sportiva a avut marea onoare de a fi premiat de Majestatile lor regale Carol al II-lea si Elena.
Ilonca Neimann
Neobosit om de cultură, animatoare a mişcării culturale maghiare. A înfiinţat Clubul Femeilor Maghiare, a pregătit echipe de teatru în limba maghiară. Organiza întâlniri între generaţii.
Iosif Stitzl
S-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş. A fost doctor. A consimţit atât cât a trăit la sacrificii sufleteşti şi materiale pentru a face din Recaş un puternic centru atletic. A fost preşedintele de onoare al formaţiei de pompieri şi al Clubului Atletic din Recaş. A pregătit echipe de atletism handbal şi fotbal. În 1936, a construit primul stadion din Recaş.
Martha Bugariu Kessler
Marea artista a Recasului si a Romaniei, prim solista a Operei din Bucuresti, mezzo-soprana in cvartetul vocal al Filarmonicii din Bucuresti timp de 30 de ani. A cantat in toata Europei. In Statele Unite si pe alte continente. S-a nascut la Recas in anul 1930 si a trecut la cele vesnice in Bucuresti in anul 2000.
Bine ati venit!
Bun venit pe blogul nostru, al Liceului Teoretic Recas. Va dorim o calatorie placuta prin viata noastra, asteptam cu nerabdare opiniile dumneavoastra.
Echipa LTR
Echipa LTR
Abonați-vă la:
Postări (Atom)